CHIŞINĂU (Imedia) - Interviu cu Ambasadorul Philip Remler, şeful misiunii OSCE în Moldova.

Imedia: Cum pot fi descrise relaţiile dintre OSCE şi noile autorităţi ale Republicii Moldova instalate după 29 iulie, dar şi cu actuala opoziţie? 

Philip Remler: Suntem în contact cu toate forţele politice. În timpul administraţiei precedente, am avut contacte extrem de bune cu guvernul şi contacte extrem de bune cu forţele care alcătuiesc acum Alianţa pentru Integrare Europeana. Menţinem aceste contacte şi aceste relaţii bune.

Imedia: Cât de realistă vi se pare acum reluarea unui proces eficient de reglementare a conflictului transnistrean, în condiţiile în care la Chişinău avem noi autorităţi, iar la Tiraspol se menţine un fel de criză politică?

Philip Remler: Am fost miercuri (20 ianuarie) în Transnistria   şi am vorbit cu dl Smirnov. El a repetat de mai multe ori că este gata să negocieze, inclusiv în formatul 5+2. De asemenea, sunt în contact permanent cu autorităţile moldoveneşti în Chişinău, care spun acelaşi lucru. Deci, continuăm să ne facem planuri pentru negocieri. Nu am avut negocieri formale din februarie 2006, şi nici atunci nu erau negocieri prea eficiente.

Ceea ce este necesar să facem este să încercăm să convingem fiecare parte să înceapă să vorbească şi să-şi clădească comunicarea pe încredere politică. Acest lucru ar arăta că se poate comunica. Liderii noi încă nu se cunosc şi trebuie să devină confortabili unii cu alţii înainte de a avea negocieri adevărate despre o soluţie finală a conflictului.

Toată lumea înţelege că acest proces nu este unul care să fie rezolvat uşor. Va dura şi va fi nevoie de multă muncă metodică. Vom lucra şi credem că partenerii noştri în formatul 5+2 sunt gata de acest lucru.

Imedia:  Ce se are în vedere, de fapt, când se spune „măsuri de sporire a încrederii"?

Philip Remler: Cred că fiecare parte trebuie să vadă că are un partener de negocieri pe al cărui cuvânt se poate baza. Este clar că partenerii ştiu că au interese diferite, dar acest lucru nu înseamnă, nu presupune lipsă de încredere.

În primul rând, avem nevoie de o situaţie în care, în ciuda unor dezacorduri, fiecare vorbeşte clar şi sincer. În al doilea rând, fiecare trebuie să înţeleagă că o parte sau alta nu va submina negocierile prin prezentarea exclusivă a propriei perspective. În al treilea rând, nu trebuie subminate negocierile prin provocări.

Deci, cred că încrederea presupune că  ambele părţi vor fi parteneri sinceri, iar sinceritatea este încredere.

Nu cred că partenerii au încredere unii în alţii în acest moment, dar continuăm să încercăm să creăm această situaţie şi au existat nişte îmbunătăţiri în această direcţie. Încrederea apare când se rezolvă probleme şi cred că la sfârşitul anului trecut au existat nişte paşi pozitivi făcuţi de ambele părţi pentru a rezolva probleme reale cu care se confruntă cetăţenii.

Imedia: Unii analişti au vorbit despre o soluţie Cipru II pentru Moldova, care ar însemna că teritoriul controlat de Chişinău ar intra în Uniunea Europeană, după care ar intra Transnistria, mai târziu şi în circumstanţe diferite. Cât de realistă credeţi că este această perspectivă? Ar accepta Uniunea Europeana aşa ceva?

Philip Remler: Pot să spun doar un lucru - în căutarea unei soluţii nu facem nici o legătură sau referinţă la alte procese. Nu sunt în poziţia de a mă pronunţa asupra acestui lucru. Dar procesul de a găsi o soluţie nu este conectat la alt proces.

Imedia: Ce credeţi că va reuşi să facă preşedinţia kazahă a OSCE anul acesta? La ce ar trebui să ne aşteptăm?

Philip Remler: M-am întâlnit în Viena cu Ministrul Afacerilor Externe Saudabaev şi m-am întâlnit de mai multe ori cu Ambasadorul Bulat Nurgaliev, reprezentantul special pentru conflictele îngheţate, şi sunt extrem de impresionat de seriozitatea şi intenţiile lor. Ne aşteptăm la o vizită a ambasadorului Nurgaliev în curând. Pentru primăvară este preconizată o vizită a ministrului Saudabaev, care este preşedintele OSCE. Ei sunt foarte interesaţi de continuarea procesului de negocieri şi de promovarea încrederii. Kazahstanul are relaţii extrem de bune cu autorităţile ruse, ucrainene şi moldovene şi cred că vor să-şi folosească influenţa şi legăturile.

Kazahstan, prima ţară din CSI care preia preşedinţia OSCE, doreşte să dovedească  că preşedinţia sa poate fi o experienţă pozitivă şi este dispus să antreneze în acest efort persoane de la cel mai înalt nivel.

Imedia: Care este părerea OSCE-ului despre o posibilă înlocuire a forţelor curente de menţinere a păcii cu o forţă internaţională sau multinaţională coordonată de Uniunea Europeană, Naţiunile Unite, sau orice altă organizaţie regională?

Philip Remler: Reprezentăm 56 de ţări care nu împărtăşesc aceeaşi opinie în această privinţă. Prin urmare, vom accepta orice aranjament de menţinere a păcii care este acceptat de ambele părţi şi de membrii 5+2. Ştim că structura şi aspectele forţelor de menţinere a păcii au fost discutate activ ca parte a planului paralel de acţiuni discutat între NATO şi Rusia. Dacă se va ajunge la un acord care este acceptabil pentru ambele părţi, îl vom accepta şi noi.

Imedia: Există un consens că rolul Rusiei în procesul de negocieri a fost întotdeauna foarte important. Dar rezultatele negocierilor până acum au fost relativ minore. Credeţi că Rusia va continue să aibă un rol important în negocieri? Credeţi că va continua să aibă aceeaşi poziţie în privinţa conflictului pe care a avut-o până acum?

Philip Remler: Nu cred că putem vorbi despre o poziţie singulară a Rusiei în acest sens care să fi fost menţinută,  neschimbată pe parcursul ultimilor 20 de ani. Cred ca fiecare membru al formatului 5+2 şi-a schimbat poziţia în ultimii ani. 

Rusia, desigur, are poziţii mai vechi şi acestea sunt cunoscute. Ministrul adjunct de Externe Karasin a fost aici recent şi a vorbit despre aceste poziţii, deci nu e nevoie să le repetăm. Unicul lucru pe care aş vrea să-l menţionez aici este că nu ar trebui să avem prejudecăţi în privinţa rolului Rusiei în procesul de negocieri.

Imedia: Ce impact pot avea alegerile din Ucraina asupra procesului de negocieri?

Philip Remler: Evident, lipsa de claritate din Ucraina a cauzat dificultăţi guvernului de acolo în efortul acestuia de a menţine aceeaşi poziţie în procesul de negocieri. Acest lucru nu înseamnă că poziţia adoptată a fost variabilă. Pur şi simplu autorităţile ucrainene şi-au focalizat atenţia mai mult pe situaţia politică internă.

Sper că, după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale,  va exista destulă claritate astfel încât să se acorde atenţia cuvenită Moldovei şi conflictului transnistrean. Ucraina are un rol foarte important în acest proces.

Imedia: Luând în consideraţie faptul că administraţia lui Barack Obama vrea să „reseteze" relaţiile Americii cu Moscova, credeţi că Washington-ul va fi mai înţelegător în privinţa ideii de „vecinătate apropriată" promovată de Moscova? Va fi conflictul transnistrean  mai influenţat de Moscova, decât de Occident de acum înainte?

Philip Remler: Nu sunt în poziţia să vorbesc despre politica SUA. Dar pot să spun că procesul de negocieri 5+2 este unicul care poate oferi o soluţie durabilă fiindcă este nevoie de susţinerea entuziastă a tuturor membrilor în acest proces din mai multe motive. În primul rând, pentru a ajunge la o soluţie totală, justă şi destul de detaliată pentru a permite implementarea. În al doilea rând, pentru a convinge populaţia pe ambele maluri ale Nistrului că soluţia este bună, lucru absolut esenţial. În al treilea rând, pentru a asigura participarea activă a tuturor membrilor acestui proces la implementarea oricărei soluţii. Toţi aceşti actori vor avea rolul lor, şi acest rol va fi foarte important.

Imedia: Cât de mult credeţi că administraţia de la Tiraspol ar fi interesată să  democratizeze regiunea? Sau, dimpotrivă, să perpetueze situaţia ambiguă de acolo?

Philip Remler: Ei spun, de fapt, că nu sunt interesaţi de menţinerea ambiguităţii, a confuziei. Ei susţin că sunt interesaţi de obţinerea independenţei. Nu sunt sigur în privinţa ambiguităţilor, dar întrebarea este ce va reuni Moldova, ce soluţie va conduce la consolidarea unui singur stat şi ce pot sa facă Moldova şi Transnistria pentru a trăi împreună. Cred că  răspunsul este şi în Moldova,  şi în Transnistria. Ambele părţi trebuie să găsească,  cu ajutorul comunităţii internaţionale în formatul 5+2 , o înţelegere în privinţa sistemului ce le va permite să trăiască paşnic împreună.