CHIŞINĂU (Imedia) - Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase (Partidul Liberal Democrat din Moldova),  deputaţii Aurel Băieşu (Partidul Democrat) şi Ion Pleşca (Alianţa Moldova Noastră) au plecat, pe 4 mai, la Strasbourg, unde se vor întâlni inclusiv cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio.

Mihai Ghimpu a declarat că reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană vor discuta cu Gianni Buquicchio despre cele două proiecte de modificare a articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova care se referă la modul de alegere a şefului statului.

Este vorba despre proiectul Partidului Comuniştilor, potrivit căruia şeful statului ar urma să fie ales de către Parlament, şi de proiectul AIE care prevede ca preşedintele ţării să fie ales prin votul direct al cetăţenilor.

„Vrem să ştim ce facem noi mai departe. Facem alegeri de dragul alegerilor? Alegeri anticipate fără modificarea mecanismului existent de alegere a preşedintelui nu pot avea loc", a spus Mihai Ghimpu la o emisiune televizată.

El a precizat că  „cea mai bună variantă este ca preşedintele să fie ales de către actualul Parlament, iar apoi, după modificările de rigoare, să avem alegeri parlamentare şi prezidenţiale separate".

La rândul său, liderul PD, Marian Lupu, a declarat la aceeaşi emisiune, că „există trei scenarii până la alegeri".

„Primul, foarte puţin probabil, este modificarea articolului 78 din Constituţie în Parlament. Al doilea este modificarea acestui articol prin organizarea unui referendum. Al treilea scenariu, care înseamnă continuarea blocajului, este să intrăm în alegerile anticipate fără a modifica articolului 78 din Constituţie", a spus Marian Lupu.

Comentarii:

Vlad Lupan: Alegerile interminabile ar favoriza Partidul Comuniştilor

În opinia expertului independent Vlad Lupan, „faptul dacă Comisia de la Veneţia va accepta sau nu să dea aviz pozitiv iniţiativei de a modifica articolul 78 din constituţie prin referendum depinde de modul în care va fi explicată situaţia din Republica Moldova de către delegaţia de la Chişinău".

„Desigur, va depinde şi de unitatea mesajului celor patru partide din Alianţă", a mai spus Vlad Lupan.

El a mai spus că "în fond un referendum ar putea fi desfăşurat, oricum, însă pentru aceasta e necesară modificarea Codului Electoral şi includerea unor prevederi clare cu privire la referendumul constituţional şi la faptul că legea fundamentală se modifică, în mod obligatoriu, în funcţie de rezultatul acestuia".

„Ar fi o soluţie, dar nu se ştie dacă Comisia de la Veneţia va accepta sau nu aceste modificări. În cazul în care Comisia nu le va accepta, rămâne o singură soluţie - convocarea alegerilor anticipate. Şi iarăşi alegeri, alegeri, alegeri până nu vom avea o situaţie în care va exista o majoritate suficientă care să poată modifica constituţia în Parlament. Pentru moment, încăpăţinarea pe care o demonstrează comuniştii în depăşirea crizei constituţionale nu arată în nici un fel că ar putea exista o soluţie în Parlamentul actual. Aceste alegeri după alegeri favorizează însă Partidul Comuniştilor, întrucât ei se află în opoziţie şi este mult mai uşor, fiind în opoziţie, să modifici opinia publică în favoarea ta, mai ales atunci când nu porţi nici o răspundere pentru actul guvernării. Mă tem că aceste alegeri după alegeri ar putea duce tocmai la o asemenea evoluţie", a menţionat Vlad Lupan.

Anatol Ţăranu: Comisia de la Veneţia, în fond, şi-a expus deja punctul său de vedere

Analistul Anatol Ţăranu se arată rezervat în privinţa unui aviz pozitiv din partea Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte modificarea articolului 78 din constituţie prin referendum, deoarece "Comisia, în fond, şi-a expus deja punctul său de vedere, potrivit căruia alegerile anticipate sunt inevitabile".

„Este foarte puţin probabil ca respectiva Comisie să-şi schimbe punctul de vedere. Dar, probabil, ar trebui să vedem care vor şi argumentele reprezentanţilor Alianţei la Strasbourg. Cred că unul dintre aceste argumente va fi intransigenţa Partidului Comuniştilor care nu este tentat să meargă pe calea unei soluţionări amiabile a acestei coliziuni juridice în care a ajuns Republica Moldova şi care încearcă să folosească situaţia creată în exclusivitate pentru a-şi realiza propriile ambiţii politice", a subliniat Anatol Ţăranu.

Potrivit dlui Ţăranu,  „Comisia de la Veneţia se ghidează în exclusivitate de argumente de ordin juridic şi că ar putea să nu fie dispusă să accepte asemenea argumente".

„Argumentele juridice spun însă că singurul lucru care i-a rămas actualului Parlament este să meargă la alegeri anticipate. Chiar dacă nu este exclus ca după anticipate să ne pomenim exact în aceeaşi situaţie de blocaj ca şi acum. Dar asta este legea şi ea trebuie respectată. Singura posibilitate pentru clasa politică de a ieşi din această criză este să convingă electoratul astfel încât rezultatele scrutinului să facă posibilă alegerea şefului statului şi, ulterior, modificarea constituţiei în Parlament", a spus Anatol Ţăranu.  

Dosar:

Nu se ştie însă cum ar putea fi modificat articolul 78 din constituţie prin referendum, în condiţiile în care prevederile legislative în acest sens sunt destul de confuze.

Bunăoară, articolul 142 (1) din actuala lege fundamentală spune că sunt supuse referendumului, în mod obligatoriu, „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă".

În acelaşi timp, articolul 143 spune „Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea constituţiei".

Iar articolul 143(3) din Codul Electoral spune că „actele adoptate prin referendum republican (unul din tipurile referendumului republican este şi cel constituţional - Imedia) au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituţională şi sînt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.