CHIŞINĂU (Imedia) - Scandalul legat de demiterea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Ion Muruianu, a luat o nouă turnură. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat decizia Parlamentului, din 4 martie, de a-l demite pe Ion Muruianu drept neconstituţională.

„Parlamentul a încălcat legea cu privire la statutul judecătorului care spune clar că un judecător trebuie demis în acelaşi mod în care a fost confirmat în funcţie. În lege se spune clar că preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate fi eliberat din funcţie doar la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, iar în cazul destituirii lui Muruianu CSM nu a venit cu o asemenea iniţiativă", a declarat  Judecătorul Curţii Constituţionale Victor Puşcaş.

Pe de altă parte, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase a ţinut să sublinieze că deciziile Curţii Constituţionale nu au efect retroactiv.

Ministrul Tănase s-a arătat, totodată, contrariat de faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au decis să examineze un act normativ cu caracter individual, după ce în ultimii zece au evitat cu regularitate să se pronunţe asupra unor cazuri similare.

Pe 16 aprilie însă, în  „Monitorul Oficial" a fost publicată o decizie a Curţii care prevede modificarea uzanţelor interne astfel încât să poată examina şi acte cu un astfel de caracter.

„Prin această hotărâre a Curţii, când s-a revizuit practica şi s-a decis să se examineze şi actele cu caracter individual, s-a deschis, de fapt, o portiţă extrem de largă. Eu nu cunosc state unde mai există asemenea practici. Aştept să văd o cerere similară şi din partea domnului Reşetnicov, aştept să văd multe cereri similare, aştept să văd contestarea decretului prezidenţial din partea fostului judecător Dorin Popovici", a spus Alexandru Tănase.         

El se referea la fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Artur Reşetnicov şi la fostul judecător Dorin Popovici demis din funcţie pentru că, în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a judecat protestatari direct în comisariatele de poliţie, în pofida faptului că legea nu permite acest lucru.  

Alexandru Tănase a spus că decizia Curţii Constituţionale ridică mai multe semne de întrebare şi datorită faptului că mandatul de şase ani a unuia dintre judecători care au votat-o, Alina Ianucenco, ar fi expirat pe 21 aprilie, dată la care, în 2004, fusese numită în funcţie.

În replică, preşedintele Curţii, Dumitru Pulbere, a declarat că mandatul Alinei Ianucenco este valabil şi că va expira abia pe 14 mai, când aceasta şi-a depus jurământul, acum şase ani. Mandatul unui judecător la Curtea Constituţională, a spus Dumitru Pulbere, expiră în momentul depunerii jurământului şi nu a-l numirii în funcţie.

Între timp, Curtea Supremă de Justiţie s-a grăbit să difuzeze un comunicat în care anunţa că Ion Muruianu a şi reintrat în funcţie imediat după decizia Curţii Constituţionale, chiar dacă şi Ministerul Justiţiei, şi Curtea Constituţională sunt de acord că această decizie nu are putere retroactivă.  

Comentarii:

Igor Boţan: Decizia Curţii Constituţionale este una cu bătaia foarte lungă

Analistul politic Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT spune că decizia Curţii Constituţionale cu privire la Ion Muruinau „este una cu bătaia foarte lungă".

„Este o demonstraţie de solidaritate a corpului de magistraţi în faţa puterii legislative. În plus au fost schimbate regulile jocului chiar în timpul jocului. Curtea Constituţională, bunăoară, nu şi-a reexaminat jurisdicţia atunci când problema demiterii lui Muruianu se discuta în Parlament, dar a aşteptat să fie demis într-un anumit cadru când se ştia că această demisie nu poate fi contestată nici în contencios administrativ, nici în Curtea Constituţională. Pe 16 aprilie însă, Curtea Constituţională adoptă a decizie specială prin care îşi modifică propria jurisdicţie încât să poată examina şi actele normative cu caracter individual şi face posibil ca cazul lui Ion Muruianu să  fie examinat de către ea. Astfel, corpul de magistraţi a dat o lovitură extraordinar de puternică actualei puteri legislative", a subliniat Igor Boţan.

El admite că ar putea urma un nou val de decizii ale Curţii prin care să fie declarate neconstituţionale şi alte acte ale Parlamentului de acest gen. „Forţele politice interesate cu siguranţă  ar putea să recurgă la acest procedeu pentru că el s-a transformat într-un fel de cutie a Pandorei", a spus analistul.

În opinia sa, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) nu are ce face în această situaţie decât „să se conformeze deciziilor Curţii Constituţionale şi să se grăbească cu convocarea alegerilor anticipate, întrucât AIE intră în declin şi e un declin foarte serios", a subliniat Igor Boţan.  

Igor Munteanu: Instalarea unui nou preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie ar fi soluţia pentru acest conflict

Directorul executiv al Institutului pentru Iniţiative Sociale „Viitorul" constată că, de fapt, „Curtea Constituţională şi-a făcut drum ca să poată examina asemenea cazuri când a decis să examineze şi acte ordinare ale Parlamentului".

„De fapt, ea şi-a construit un instrument prin care să poată interveni în cazul unor decizii politice, ceea ce este nespecific, în mod normal, pentru Curtea Constituţională, dar ceea ce, iată, că a devenit posibil. Un alt aspect ţine de faptul că o persoană despre care s-a comentat atâta în presă şi care a dezechilibrat, oarecum, opinia publică prin nişte afirmaţii care nu fac cinste nici unei persoane publice, nemaivorbind de faptul că preşedintele Curţii Supreme de Justiţie trebuie să fie oglinda corpului judecătoresc. Totuşi, este greu de crezut că o persoană ca Muruianu să se reîntoarcă în această funcţie importantă. Din acest punct de vedere, este perfect de înţeles atitudinea Ministerului Justiţiei care promovează o reformă cardinală pentru a asigura independenţa justiţiei. Dar, bineînţeles, că există şi un alt aspect - un Minister al Justiţiei nu poate critica atât de dur Curtea Constituţională, întrucât este un organism foarte important şi deciziile ei sunt finale. Vedem că în toată această situaţie este implicat şi factorul politic şi atunci când există suspiciunea unor influenţe politice asupra deciziilor Curţii Constituţionale apare şi o convulsie a întregului sistem judecătoresc în Republica Moldova. Cred că asta explică cel mai bine motivele pentru care se nasc asemenea conflicte", a menţionat Igor Munteanu.

El a mai spus că, în această situaţie, „Parlamentul trebuie să se asigure că decizia luată de Curtea Constituţională a corespuns procedurii".

„Un alt aspect al problemei este legat de faptul că decizia respectivă nu are efecte retroactive. Deci, instalarea unui nou preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie ar fi soluţia pentru acest conflict", a subliniat Igor Munteanu.       

Dosar:

Preşedintele CSJ, Ion Muruianu, a fost demis din funcţie, joi, 4 martie, cu votul a 52 de deputaţi din AIE.

Deputaţii comunişti părăsiseră sala cu puţin timp înainte, acuzându-l pe preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republicii Moldova, de încălcarea regulamentului şi incriminându-i că le-ar fi interzis ilegal accesul la microfoane.

La rândul lor, cei cinci foşti deputaţi comunişti în frunte cu Vladimir Ţurcan, care au aderat la Partidul Moldova Unită au anunţat că nu vor vota pentru destituirea lui Ion Muruianu pe motiv că în cazul acestuia nu există încă o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În replică, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a declarat că de o decizie a CSM ar fi fost nevoie dacă Ion Muruianu ar fi urmat să fie demis din funcţia de judecător. Aşa însă, a precizat ministrul Justiţiei, el urmează a fi destituit din fruntea CSJ. „Destituirea dintr-o funcţie administrativă nu este o imixtiune în actul de justiţie", a subliniat Alexandru Tănase.

Totodată, Mihai Ghimpu, a menţionat că, „potrivit legislaţiei în vigoare, CSM propune doar numirea preşedintelui CSJ, nu şi demiterea acestuia".

Ulterior, deputaţii comunişti au cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii demiterii lui Muruianu, iar Curtea, pe 27 aprilie, a declarat-o neconstituţională.

În cadrul discursului său de la adunarea anuală a judecătorilor care a avut loc pe 13 februarie a.c. Ion Muruianu, a declarat că pe marginea condamnărilor Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului „se fac diverse speculaţii şi insinuări neghioabe, unele mai şocante decât altele, dar ele toate, laolaltă, urmăresc, cel puţin, trei scopuri: 1) publicitate pentru unii avocaţi; 2) lustruirea fariseică a imaginii unora şi ponegrirea, cu orice preţ, a altor magistraţi; 3) defăimarea premeditată a întregului sistem judiciar şi a statului în consecinţă". „Un rol diabolic şi distructiv în această afacere îl joacă mass-media care, fiind prin definiţie dulăii de gardă ai societăţii, se transformă uneori /.../ în câini turbaţi care devin periculoşi pentru societate prin minciunile pe care le răspândesc şi prin intoxicarea cu dezinformări a opiniei publice referitor la întregul corp de judecători", a spus Muruianu.

In urma acestor declaraţii mai mulţi jurnalişti  au cerut demisia lui Muruianu din funcţie.