Chişinău (Imedia) - Interviu cu avocatul Vlad Gribincea, preşedintele organizaţiei neguvernamentale „Juriştii pentru Drepturile Omului" 

Imedia: Ce înseamnă la modul practic decizia de marţi, 23 februarie, a Consiliului Superior al Magistraturii care a iniţiat procedura disciplinară în cazul preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, după ce acesta acuzase, acum mai bine de o săptămână, mass-media din Republica Moldova de defăimarea judecătorilor, comparând-o cu nişte „câini turbaţi"?

Vlad Gribincea: Judecătorii pot răspunde disciplinar pentru încălcarea eticii profesionale sau altor chestiuni legate de organizarea instanţelor judecătoreşti. Pentru a porni procedura disciplinară este nevoie de acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii şi-a dat, pe 23 februarie, acordul pentru pornirea procedurii disciplinare şi va transmite materialele unui colegiu special din cadrul CSM numit colegiul disciplinar. Acest colegiu disciplinar va examina în detalii cauza şi va decide să aplice sau nu sancţiuni disciplinare. Dacă colegiul va hotărî că sancţiunea disciplinară trebuie să fie aplicată, atunci el va emite o decizie în acest sens şi o va trimite spre validare CSM. Dacă însă colegiul disciplinar va ajunge la concluzia că nu trebuie aplicată nici o sancţiune disciplinară, va proceda la fel. În fiecare caz aparte, atât persoana vizată în sesizare, dacă este sancţionată, cât şi autorii sesizării, au dreptul să conteste decizia colegiului disciplinar la CSM, iar ulterior -  în instanţa de judecată.     

Imedia: Ce sancţiuni riscă, de fapt, Ion Muruianu? Ce stă în spatele noţiunii de procedură disciplinară? 

Vlad Gribincea: Sancţiunile disciplinare sunt sancţiunile clasice din dreptul muncii aplicate unui salariat pentru încâlcare ordinii de lucru. În cazul domnului Muruianu asta ar însemna că el ar putea să fi încălcat codul de etică al judecătorului, iar sancţiunile pot fi de la mustrare până la destituirea din funcţie a judecătorului.

Imedia: Din funcţia de judecător? 

Vlad Gribincea: Da. Destituirea din funcţia de judecător este cea mai gravă sancţiune.

Imedia: La ce sancţiuni concrete ne-am putea aştepta în cazul de faţă? 

Vlad Gribincea: Colegiul disciplinar este autoritatea care va examina dacă există o abatere disciplinară şi care ar trebui să fie sancţiunea pentru ea. Totuşi, dacă se va considera că demiterea din funcţia de judecător este prea gravă, atunci colegiul disciplinar ar putea aplica şi alte sancţiuni cum ar fi avertismentul, mustrarea, mustrarea aspră, retrogradarea din funcţie sau eliberarea din funcţie preşedinte al instanţei.

Dacă persoana vizată sau autorii sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii vor considera că sancţiunea nu este adecvată, ei o pot contesta. 

Imedia: Cât ar putea dura această procedură, potrivit legislaţiei în vigoare? 

Vlad Gribincea: Nu cunosc termenele exacte în care ar trebui examinată plângerea. Totuşi, sancţiunea disciplinară ar trebui să fie aplicată în, cel mult, şase luni din ziua abaterii. Adică, se pretinde că abaterea a fost comisă pe 13 februarie. Prin urmare, termenul limită este de 13 august.

Imedia: Cât de justificată a fost cererea lui Ion Muruianu care solicitase recuzarea ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, pe motiv că unul dintre semnatarii cerereii de demitere ar fi jurnalistul Constantin Tănase, tatăl său (ministrul Justiţiei este din oficiu membru al CSM - Imedia)?  

Vlad Gribincea: În primul rând, instituţia recuzării nu există în procedurile disciplinare sau, cel puţin, a membrilor CSM. Totuşi, probabil interpretând logic, CSM a ajuns la concluzia că o asemenea instituţie ar putea să existe şi a examinat chiar cererea în fond a domnului Muruianu.

În ce măsură acest lucru a fost justificat sau nu, nu ştiu. Trebuie să văd motivele de fapt şi de drept invocate de domnul Muruianu, precum şi răspunsul CSM la demersul său. Totuşi, din câte înţeleg, domnul Alexandru Tănase a dat asigurări că faptul că pe plângeri figurează şi semnătura tatălui său nu-l va împiedica să fie obiectiv.

Imedia: La modul practic, cine poate să-l demită pe Ion Muruianu? 

Vlad Gribincea: Procedura este următoarea: în cazul în care CSM, de exemplu,  constată că a fost comisă o abatere disciplinară şi că sancţiunea cea mai adecvată ar fi demiterea judecătorului din funcţie, atunci colegiul disciplinar emite o decizie pe care o transmite spre validare CSM. Dacă CSM o validează, atunci colegiul transmite materialele respective, adică decizia sa, Parlamentului Republicii Moldova care trebuie să aprobe printr-o hotărâre, decizia colegiului disciplinar.

Imedia: Parlamentul poate să o aprobe, dar poate şi să nu o aprobe? 

Vlad Gribincea: În general da, dar la modul practic nu, deoarece propunerea repetată a CSM este obligatorie.       

Dosar: 

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, pe 23 martie, să iniţieze procedura disciplinară în cazul preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, după ce acesta acuzase, pe 13 februarie, mass-media din Republica Moldova de defăimarea judecătorilor, comparând-o cu nişte "câini turbaţi".  

Ion Muruianu a declarat că decizia CSM de a porni procedura disciplinară ar fi una politizată. El a subliniat că nu are de gând să demisioneze benevol din funcţie.

Înainte ca CSM să ia decizia respectivă el şi-a justificat afirmaţiile din 13 februarie prin faptul că  „organele mass-media insuflă zi de zi că din cauza judecătorilor se iau milioane din buget". „Eu, dacă aş fi contribuabil, tot aş prinde ură pe judecători că iau din banii pentru pensii şi salarii. Eu am încercat să protejez judecătorii de acest abuz vehement", a spus Ion Muruianu.

La scurt timp după lansase acuzaţiile la adresa presei în cadrul adunării anuale a judecătorilor din 13 februarie, când aceste acuzaţii provocaseră deja un scandal public,  Ion Muruianu a difuzat un comunicat de presă în care regretă că declaraţiile sale ar fi fost interpretate greşit.

„Ţin să precizez că nu am intenţionat să aduc atingere dreptului la libertatea de exprimare, să diminuez rolul sau să defăimez imaginea presei din Republica Moldova şi, cu atât mai puţin, să „atac murdar" jurnaliştii care reflectă problemele existente în sistemul judecătoresc. /.../ Presa a fost şi rămâne instituţia fundamentală a unei societăţi democratice, garanţia respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Recunosc că abordarea unor aspecte ale activităţii presei a fost prea dură, însă a avut la bază unele articole în care jurnaliştii, în detrimentul eticii profesionale, şi-au exprimat opinia faţă de activitatea întregului corp de judecători, fără a se documenta în prealabil, permiţându-şi catalogări denigratoare, lipsite de oricare temei, admiţând ingerinţe chiar şi în viaţa personală a magistraţilor", se arată în comunicatul semnat de Muruianu.

În opt din cele aproximativ 160 de cazuri pe care le-a pierdut, în total, de-a lungul anilor Republica Moldova la CEDO, la luarea deciziilor finale participase şi Ion Muruianu.

Majoritatea acestor cazuri se referă la limitarea libertăţii de exprimare şi la limitarea libertăţilor economice.

Printre ele se numără cazuri de rezonanţă cum ar fi cel al companiei Oferta Plus în urma căreia Republica Moldova a fost prejudiciată cu peste 2,5 milioane euro.