CHIŞINĂU (Imedia) - Miniştrii român şi moldovean ai Apărării, Gabriel Oprea şi Vitalie Marinuţă, au semnat, luni, 29 martie, un protocol de colaborare între forţele aeriene militare ale celor două ţări, care vizează informarea reciprocă despre zborurile aeronavelor militare în spaţiul aerian din apropierea frontierei dintre cele două state, schimbul de date radar, acordarea reciprocă de ajutor echipajelor aeronavelor militare aflate în pericol în spaţiul aerian din apropierea frontierei şi participarea la activităţi comune, informează Mediafax.
Oficialii au discutat, de asemenea, despre asistenţa acordată de România în domeniul învăţământului militar, concretizată prin faptul că, în anul academic 2009-2010, 37 de studenţi din Republica Moldova frecventează diferite cursuri în instituţii militare de învăţământ din România, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării din România.
Potrivit comunicatului, „referitor la propunerea partenerului din Republica Moldova de creare a unui batalion mixt, cele două părţi au apreciat că iniţiativa ar putea constitui un sprijin real în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state şi au agreat faptul că este necesară o analiză aprofundată a elementelor practice care să permită punerea sa în aplicare".
Comentarii:
Radu Vrabie: De mai mulţi ani, din lipsă de fonduri, Republica Moldova nu-şi asigura eficient spaţiul aerian şi nu avea radare de asemenea capacitate
Analistul Radu Vrabie de la Asociaţia pentru Politică Externă spune că „semnarea acestui protocol între ministerele Apărării din Republica Moldova şi România este un eveniment normal".
„Nu mai trebuie să ne mire faptul că oficiali de la Chişinău şi Bucureşti merg în vizită unii la alţii. Sunt lucruri fireşti între două state vecine şi prietene, mai ales în contextul în care Republica Moldova îşi doreşte integrarea în structurile europene. Relaţiile bune cu vecinii constituie un element important în această situaţie. Sper ca pe viitor asemenea întâlniri, indiferent dacă este vorba de ministrul Apărării sau de oricare alt ministru, sau chiar de şefii de Guvern şi de stat, să poarte un caracter regulat şi să nu constituie un prilej de mare agitaţie în rândurile opiniei publice de la Chişinău", a menţionat Radu Vrabie.
„Din câte înţeleg, protocolul se referă mai mult la radare şi va exista un spaţiu aerian controlat în comun. De mai mulţi ani, din lipsă de fonduri, Republica Moldova nu-şi asigura eficient spaţiul aerian şi nu avea radare de asemenea capacitate. Acum, din punct de vedere al securităţii, cred că lucrurile vor evolua în bine. Desigur vor apărea foarte multe interpretări şi discuţii legate, în special, de soluţionarea conflictului transnistrean. Mă aştept ca administraţia de la Tiraspol să încerce să utilizeze acest argument drept pretext pentru a câştiga anumite lucruri în procesul de negocieri. Dar, cu toate că depăşirea crizei transnistrene este unul din principalele deziderate ale Guvernului de la Chişinău, nu trebuie să devenim ostaticii reglementării ei. Dacă e să analizăm întreaga istorie a conflictului de negocieri, vom vedea că administraţia de la Tiraspol a încercat de mai multe ori să găsească pretexte pentru a bloca procesul de negocieri. Aşa că orice acţiune a Guvernului de la Chişinău poate fi interpretată neadecvat pe malul stâng", a subliniat Radu Vrabie.
Vlad Lupan: Republica Moldova nu dispune de capacităţi suficiente pentru a-şi proteja interesele în spaţiul aerian şi o colaborare în acest domeniu cu România este binevenită
Şi expertul independent Vlad Lupan consideră că semnarea protocolului de colaborare între forţele aeriene militare ale Republicii Moldova şi României „este un semn de revenire la normalitate, după 10 ani de relaţii deteriorate".
„A fost o vizită obişnuită în cadrul căreia miniştrii Apărării a două state vecine şi prietene s-au întâlnit şi au discutat probleme de cooperare militară. Să nu uităm că pentru Republica Moldova este mult mai uşor să implementeze proiecte de colaborare militară, atunci când e vorba de un stat cu care vorbim aceeaşi limbă. În ceea ce ţine direct de protocolul semnat la Bucureşti, sigur, Republica Moldova nu dispune de capacităţi militare suficiente pentru a-şi proteja şi promova interesele în spaţiul aerian şi, fără îndoială, o colaborare în acest domeniu cu România este binevenită", a subliniat Vlad Lupan.
El a mai spus că semnarea acestui document nu are cum să afecteze neutralitate militară a Republicii Moldova.
„Noi avem diferite documente cu caracter militar semnate cu mai multe state, inclusiv membre ale NATO. Faptul că mai semnăm unul cu România nu schimbă nimic. Prin acest protocol, statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu are cum să fie neglijat", a menţionat Vlad Lupan.
Dosar:
Actuala vizită a lui Vitalie Marinuţă la Bucureşti este prima vizită a unui ministru moldovean al Apărării în România, începând cu anul 2000.
România a fost prima ţară care a semnat cu Republica Moldova un acord de colaborare militară.
Până în 2000, cele două state întreţineau relaţii de colaborare în 13 domenii militare. Învăţământul militar si instruirea trupelor era domeniul cel mai valorificat. Primele aplicaţii bilaterale între militarii celor două state s-au desfăşurat în 2000, pe poligonul Smârdan al Armatei Române.
Bazele legale ale cooperării militare între Republica Moldova şi România au fost stabilite pe 14 decembrie 1992, prin semnarea Acordului de colaborare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale al României.
România însă a colaborat militar cu Republica Moldova şi înainte de semnarea acordului respectiv, mai ales în timpul războiului de pe Nistru (martie 1992 - iulie, acelaşi an).
Autorităţile române au ajutat neoficial tânărul stat moldovean cu armament şi muniţii, în condiţiile în care Chişinăul se confrunta cu un deficit acut de echipament militar pentru a-şi echipa forţele armate care erau abia în formare.
