Interviu cu preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, Igor Corman
Igor Corman: Voi întreprinde această vizită la invitaţia preşedintelui comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul maghiar, domnul Zsolt Nemeth. În ziua de 23 februarie voi avea discuţii bilaterale cu reprezentanţii comisiei pentru afaceri externă din Parlamentul maghiar. Ţinând cont că în zilele următoare, 24 şi 25 februarie, tot la Budapesta, va avea loc şi o reuniune a reprezentanţilor parlamentelor din ţările grupului de la Vişegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia) cu reprezentanţii parlamentelor din ţările Parteneriatului Estic (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Belarus, Armenia şi Azerbaidjan), vom lega aceste două evenimente, adică întâlnirea bilaterală de la Budapesta şi reuniunea parlamentarilor din cele două grupuri de ţări. În această vizită voi fi însoţit de domnul Victor Mândru, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentul nostru.
Imedia: Ce program va avea această vizită la Budapesta?
Igor Corman: Dacă e să mă refer la vizita pe bilaterală, adică la întrevederea cu domnul Nemeth, ea se încadrează în interesul nostru de a fortifica relaţiile pe dimensiunea parlamentară cu Ungaria. Este un fapt cunoscut că am profitat şi în anii precedenţi de sprijinul Ungariei în contextul eforturilor noastre de integrare europeană. Este binecunoscut şi faptul că, pe lângă interesul nostru de a dezvolta relaţiile cu ţările membre mai vechi ale Uniunii Europene, pentru noi prezintă interes şi ţările care au aderat mai recent la UE, mai ales prin prisma experienţei pe care o au în această perioadă de tranziţie.
Dacă e să vorbim despre Ungaria, ea a fost una dintre cele mai active ţări în acest sens, alături de Ţările Baltice, Polonia. La fel, partea maghiară a avut o prezenţă activă aici la Chişinău şi prin reprezentantul lor la Misiunea de asistenţă a UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM), Ferenc Banfi, şi prin reprezentantul special al UE, domnul Kalman Mizsei.
La fel, ştim că anume Ungaria este ţara care şi-a asumat povara, deloc uşoară, să deschidă în cadrul ambasadei sale la Chişinău centrul comun de eliberare a vizelor. Această deschidere din partea partenerilor noştri maghiari spre a ne sprijini există şi în continuare.
Iar dimensiunea parlamentară îşi are un rol aparte în acest context. Şi Ungaria, şi Republica Moldova sunt ţări parlamentare şi în cadrul acestei vizite vom aborda toate aspectele ce ţin, în primul rând, de afacerile europene. Noi am intrat într-o fază nouă, după ce a fost lansat procesul de negocieri asupra acordului de asociere cu UE şi avem nevoie de sprijin şi expertiză din partea partenerilor noştri.
Pe lângă calitatea negociatorilor, pentru noi este important şi un lobby printre ţările UE, ca să fim mai activi, să fim auziţi şi să profităm şi de posibilităţile pe care ni le oferă partenerii care sunt deja în UE. Toate aceste aspecte care privesc viitorul relaţiilor noastre în contextul apropierii de UE le vom discuta în cadrul acestei vizite.
În ceea ce priveşte partea a doua a programului, adică reuniunea reprezentanţilor parlamentelor din ţările grupului de la Vişegrad şi ale ţărilor din Parteneriatul Estic, vom avea o conferinţă, pe 24 februarie, care va fi împărţită în mai multe compartimente. Este vorba de securitatea energetică, situaţia din cadrul UE în faza de după ratificarea Tratatului de la Lisabona. Există şi alte elemente importante. La sfârşitul lunii martie va fi inaugurată şi Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic la care va participa şi Republica Moldova. Ca să ne poziţionăm mai bine, ca să putem că profităm de această platformă care se deschide, asemenea consultări cu ţările care au încă proaspătă memoria perioadei de tranziţie, de preaderare la UE sunt foarte benefice. Sub acest aspect, toată experienţa pe care o au ne va fi utilă.
Imedia: Cum ar putea aceste ţări, inclusiv Ungaria, să ajute la modul concret Republica Moldova în procesul de integrare europeană?
Igor Corman: Există deja câteva exemple grăitoare. Recent, la Chişinău a avut loc vizita primului ministru al Lituaniei, Andrius Kubilius, o altă ţară care, tradiţional, ne sprijină foarte activ. A fost semnată şi o declaraţie în cadrul acestei vizite ce a făcut referire la nişte acţiuni concrete cum ar fi training-urile pentru cei care vor participa la negocieri, cei care vor consulta autorităţile noastre, fiindcă procesul de integrare este şi un proces tehnic. Există anumite aspecte care vizează implementarea standardelor europene şi pentru a avea o expertiză bună trebuie să avem negociatori şi responsabili de acest proces de calitate. În domeniul parlamentar, aceeaşi Lituanie, bunăoară, şi-a exprimat disponibilitatea să organizeze programe, vizite de studiu şi pentru parlamentarii moldoveni, şi pentru cei care lucrează în aparatul Parlamentului. Este un proces prin care au trecut şi celelalte ţări europene şi acum, dacă o face Lituania, de ce nu am putea să profităm şi de asemenea oportunităţi pe care le-ar oferi şi alte ţări, inclusiv Ungaria. Acest model bun pe care-l avem cu Lituania în egală măsură am putea să-l avem şi cu Ungaria. Pe lângă altele, un alt aspect foarte sensibil pentru cetăţenii noştri este liberalizarea regimului de vize. Aici avem nevoie şi de voinţă politică, de înţelegere în cadrul UE ca argumentele noastre să fie auzite, dar pe de altă parte avem nevoie şi de expertiză ca să realizăm din punct de vedere tehnic ceea ce este necesar pentru a atinge acest scop.
NOTĂ: Republica Ungară a recunoscut independenţa Republicii Moldova pe 30 decembrie 1991.
Cele două state au stabilit relaţii diplomatice în ianuarie 1992.
Ungaria a fost printre primele ţări care au deschis o misiune diplomatică permanentă la Chişinău - în iulie 1992.
Până în prezent, cele două state a semnat 54 de tratate în cele mai diverse domenii, dintre care 37 mai sunt încă în vigoare, şase au expirat, iar 11 urmează abia să intre în vigoare.
Primul preşedinte moldovean care a vizitat Ungaria a fost Mircea Snegur, în aprilie 1995. În februarie 2003, Ungaria a fost vizitată şi de către ex-preşedintele Vladimir Voronin, iar, în octombrie 1997, în vizită oficială în Republica Moldova s-a aflat preşedintele de atunci al Republicii Ungare, Arpad Göncz.
De asemenea, pe parcursul anilor, au avut loc mai multe vizite reciproce ale preşedinţilor de parlament şi şefilor de guvern din cele două ţări.
Ungaria este unul din statele care au pledat constant pentru apropierea Republicii Moldova de UE.
Bunăoară, în aprilie 2008, miniştrii de Externe din cele patru ţări ale grupului de la Vişegrad - Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia - adoptaseră o declaraţie comună în care pledau pentru apropierea Republicii Moldova de UE şi pentru rezolvarea conflictului transnistrean.
În octombrie acelaşi an, guvernele României şi Ungariei semnaseră, la fel, o declaraţie comuna, în care se angajaseră să sprijine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi Ucrainei.
Tot în 2008, Ungaria, împreună cu Franţa, lansează proiectul Twining al Comisiei Europene care prevede, între altele, asistenţă în vederea armonizării legislaţiei moldoveneşti cu cea a UE.
De asemenea, Ungaria este cea care gestionează Centrul comun de eliberare a vizelor pentru UE, deschis în cadrul ambasadei maghiare la Chişinău, în aprilie 2007. Cetăţenii moldoveni pot obţine la acest centru vize pentru ţări ale UE care nu au ambasade în Republica Moldova, cum ar fi Estonia, Islanda, Danemarca, Austria ş.a.
În ceea ce priveşte relaţiile economice dintre cele două state, în 11 luni ale anului 2009 (ultimele date statistice), Ungaria s-a situat pe locul 15 printre ţările în care Republica Moldova a exportat mărfuri şi produse, suma totală a exporturilor ajungând la aproximativ 11,7 milioane USD.
La capitolul importuri, Ungaria s-a situat pe locul 13. Importurile din Ungaria în Republica Moldova s-a cifrat la 47,9 milioane USD.
În perioada de referinţă, volumul comerţului cu Ungaria a scăzut cu 32%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008. Potrivit experţilor, această scădere a fost cauzată, în primul rând, de criza economică globală.
