CHIŞINĂU (Imedia) - Doisprezece jurnalişti şi directori de presă din Republica Moldova au cerut, duminică, demisia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, după ce acesta a acuzat, sâmbătă, 13 februarie, mass-media din Republica Moldova de defăimarea judecătorilor, comparând-o cu nişte „câini turbaţi".

Cei doisprezece jurnalişti şi directori de presă au difuzat o declaraţie în care afirmă că Muruianu trebuie să demisioneze, întrucât „şi-a permis un atac murdar, în stil şi limbaj stalinist, la adresa presei şi a jurnaliştilor", iar declaraţiile sale „nu pot fi tolerate sub nici un motiv".

Semnatarii cer ca problema demisiei lui Ion Muruianu să fie examinată de Parlament la cea mai apropiată şedinţă.

Scrisoarea fost semnată de Valeriu Saharneanu , preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova;  Constantin Tănase , directorul Cotidianului naţional TIMPUL; Dumitru Ciubaşenco , redactor-şef al ziarului „Panorama"; Val Butnaru , director general „Jurnal Trust Media"; Anatolie Golea , director general al Companiei „Analitic Media grup" - TV7; Aneta Grosu , redactor-şef al săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă"; Valentina Ursu , reporter la Biroul de la Chişinău al postului de radio „Europa Liberă; Constantin Marin , preşedintele radioteleviziunii naţionale; Alexandru Dorogan , directorul general al postului „Radio Moldova"; Dumitru Ciorici, manager la media portalul de ştiri www.unimedia.md; Nicolae Dabija , directorul săptămânalului „Literatura şi Arta" şi Veaceslav Țibuleac , directorul postului de radio „Vocea Basarabiei".

Ion Muruianu, în cadrul discursului său de sâmbătă, la adunarea anuală a judecătorilor a declarat că pe marginea condamnărilor Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

„se fac diverse speculaţii şi insinuări neghioabe, unele mai şocante decât altele, dar ele toate, laolaltă, urmăresc minimum 3 (trei) ţeluri: 1) reclamă (publicitate) pentru unii avocaţi; 2) lustruirea fariseică a imaginii unora şi ponegrirea, cu orice preţ, a altor magistraţi; 3) defăimarea premeditată a întregului sistem judiciar şi a statului în consecinţă". „Un rol diabolic şi distructiv în această afacere îl joacă mass-media care, fiind prin definiţie dulăii de gardă ai societăţii, se transformă uneori, să-mi fie scuzată expresia, în câini turbaţi care devin periculoşi pentru societate prin minciunile pe care le răspândesc şi prin intoxicarea cu dezinformări a opiniei publice referitor la întregul corp de judecători", a spus Muruianu.

La adunarea judecătorilor a participat şi ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care a criticat dur activitatea judecătorilor.

„Problemele justiţiei sunt criza morală şi corupţia din sistem", a spus, de la tribuna, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

El a subliniat că „va trebui să treacă multă vreme până judecătorii vor reuşi să se spele de ruşinea care a fost pe 7, 8, 9 aprilie 2009".

„Am avut în audienţă pe tatăl unei fete care mi-a spus că aceasta a fost bătută măr, pentru că a refuzat să se dezbrace în faţa poliţiştilor. Ce face judecătorul? În loc să sesizeze procurorii, el îi dă cinci zile de arest şi o trimite la Drochia ( o localitate din nordul  Republicii Moldova - Imedia) să-i treacă vânătăile", a spus ministrul Justiţiei.

Comentarii:

Petru Macovei: O persoană care deţine o demnitate publică de asemenea rang nu-şi poate permite să facă declaraţii care să lezeze mass-media ca sistem al statului

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, consideră că atacurile lui Ion Muruianu la adresa presei nu sunt altceva decât „un reflex de autoapărare  legat de apariţiile anterioare din presă care pun sub semnul întrebării prestaţia lui profesională".

„Sunt absolut convins că o persoană care deţine o demnitate publică de asemenea rang nu-şi poate permite să facă declaraţii care să lezeze mass-media ca sistem al statului. Mass-media este unul din cei mai importanţi piloni ai democraţiei.

Trecând peste dreptul fiecăruia la libera exprimare garantat de constituţie, aceste invective ale domnului Muruianu nu fac decât să trezească semne de întrebare categorice - poate oare dânsul să deţine funcţia de magistrat principal al Republicii Moldova?

Cum va putea domnul Muruianu, care are o atitudine atât de categorică faţă de mass-media, să asigure actul justiţiei în eventuale cazuri legate de defăimarea în presă, atâta timp cât chiar el face afirmaţii defăimătoare la adresa presei.

Admit că aceste declaraţii ale sale au rădăcina în nişte frustrări sau supărări personale, legate de faptul că o instituţie media sau un jurnalist anume a scris cândva ceva   legat de el. Şi într-adevăr au existat numeroase articole de presă care au semnalat nişte lucruri legate de prestaţia sa ca magistrat pe care mass-media le-a catalogat ca fiind ilegale.

Statistica dosarelor de la CEDO indică şi numele său, printre numele altor judecători, ca fiind vinovat, fie şi involuntar, de condamnarea Republicii Moldova (la CEDO- Imedia)  . Probabil, pornind de la aceste frustrări ale sale, amplificate de curentul de opinie apărut după evenimentele din aprilie 2009 când justiţia s-a compromis foarte grav, precum şi de acţiunile noii guvernări care, sper, încearcă să aducă justiţia la nivelul valorilor europene, domnul Muruianu s-a şi produs cu această ieşire scandaloasă.

În orice stat democratic o asemenea declaraţie publică a unui demnitar cu rang atât de înalt ar fi rezultat, a doua zi, cu demisie din proprie iniţiativă. I-aş sugera domnului Muruianu să facă acest lucru, iar dacă nu - să fie demis, conform uzanţelor legii, prin Consiliul Superior al Magistraturii care trebuie să se autosesizeze neapărat", a subliniat Petru Macovei.

Vlad Gribincea: Acest lucru ar putea să însemne şi lipsa de imparţialitate a judecătorului la examinarea cauzelor împotriva presei

Avocatul Vlad Gribincea care activează în cadrul organizaţiei neguvernamentale „Juriştii pentru drepturile omului" a calificat declaraţia lui Ion Muruianu  drept una „prost inspirată şi negândită până la capăt".

În alt context, el a precizat că, în general, „doar Consiliul Superior al Magistraturii este cel care poate propune demiterea lui Ion Muruianu".

„Justiţia trebuie să se bucure de încrederea cetăţenilor, cu atât mai mult persoana care conduce corpul judecătoresc, adică preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Dar în momentul în care preşedintele acestei Curţi îşi permite să facă asemenea declaraţii, acest lucru nu doar că ştirbeşte imaginea justiţiei, dar, dintr-un anumit punct de vedere, ar putea să însemne şi lipsa de imparţialitate a judecătorului la examinarea cauzelor împotriva presei.

Aceste două aspecte pentru o persoană cu moralitate înaltă ar fi fost suficiente ca ea să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte a Curţii Supreme de Justiţie. Altfel, edificarea unei bune imagini a justiţiei în Republica Moldova va fi imposibilă, presa fiind principala sursă de informare a publicului larg despre ceea ce se întâmplă inclusiv în domeniul justiţiei", a subliniat Vlad Gribincea.       

Dosar:

Luni după amiază, când declaraţiile sale au devenit subiect de top în mass-media din Republica Moldova, Ion Muruianu a difuzat un comunicat de presă în care regretă că declaraţiile sale ar fi fost interpretate greşit.

„Ţin să precizez că nu am intenţionat să aduc atingere dreptului la libertatea de exprimare, să diminuez rolul sau să defăimez imaginea presei din Republica Moldova şi, cu atât mai puţin, să „atac murdar" jurnaliştii care reflectă problemele existente în sistemul judecătoresc. /.../

Presa a fost şi rămâne instituţia fundamentală a unei societăţi democratice, garanţia respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Recunosc că abordarea unor aspecte ale activităţii presei a fost prea dură, însă a avut la bază unele articole în care jurnaliştii, în detrimentul eticii profesionale, şi-au exprimat opinia faţă de activitatea întregului corp de judecători, fără a se documenta în prealabil, permiţându-şi catalogări denigratoare, lipsite de oricare temei, admiţând ingerinţe chiar şi în viaţa personală a magistraţilor", se arată în comunicatul semnat de Muruianu.

În opt din cele aproximativ 160 de cazuri pe care le-a pierdut, în total, de-a lungul anilor Republica Moldova la CEDO, la luarea deciziilor finale participase şi Ion Muruianu.

Majoritatea acestor cazuri se referă la limitarea libertăţii de exprimare şi la limitarea libertăţilor economice.

Printre ele se numără cazuri de rezonanţă cum ar fi cel al companiei Oferta Plus în urma căreia Republica Moldova a fost prejudiciată cu peste 2,5 milioane euro.