CHIŞINĂU (Imedia) - Incidentul de duminică, 13 decembrie, când câteva zeci de persoane care se declarau creştini ortodocşi în frunte cu preotul Anatol Cibric, au doborât o menora evreiască în centrul Chişinăului, a provocat un val de reacţii negative atât în interiorul ţării, cât şi în străinătate. 

Guvernul Republicii Moldova şi-a exprimat regretul în legătură cu acest incident. „Republica Moldova este un stat democratic, în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate, iar ura, intoleranţa, xenofobia, alte manifestări cu caracter negativ sunt inadmisibile", se arată într-un comunicat al Guvernului.

La fel, şi partide din Alianţa pentru Integrare Europeană, au condamnat incidentul.  
Partidul Liberal Democrat din Moldova a calificat acest caz drept „manifestare de ură şi intoleranţă" şi „ provocare izolată, organizată de forţe care doresc cu tot dinadinsul destabilizarea situaţiei în Republica Moldova".

La rândul său, Partidul Democrat s-a declarat şocat de „actul de vandalism şi antisemitism". „Acest act scandalos şi nejustificat de ură etnică şi religioasă este îndreptat împotriva democraţiei, împotriva Moldovei şi tuturor cetăţenilor statului nostru", se arată într-o declaraţie a PD.

Iar Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, care este şi lider al Partidului Liberal, a spus că „incidentul de pe 13 decembrie nu este unul specific pentru societatea noastră, ci mai curând o provocare". „Conducerea Republicii Moldova îşi exprimă regretul faţă de această provocare şi asigură că va garanta drepturile tuturor cetăţenilor. Facem apel către cetăţeni să dea dovadă de toleranţă pentru a păstra armonia în societate", a afirmat Mihai Ghimpu.

Şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a difuzat luni o declaraţie în care îşi exprimă  „indignarea faţă de manifestarea deschisă şi demonstrativă de xenofobie şi antisemitism" în oraşul Chişinău.

Ca şi în cazul altor luări de atitudine faţă de cele întâmplate,  în declaraţia respectivă  PCRM utilizează incidentul pentru a critica noile autorităţi şi a le atribui, de fapt,  vina pentru cele întâmplate.

„...Toate acestea amintesc de evenimentele tragice ale pogromului de la Chişinău din 1903, precum şi de anii holocaustului, declanşat în anii celui de-al doilea război mondial pe teritoriul actualei Moldove. /.../ Şi atunci, şi acum, antisemitismul constituie o iniţiativă şi un instrument politic al autorităţilor, ci nu provenea din dispoziţiile poporului tolerant şi multinaţional al Moldovei".

În declaraţia comuniştilor se mai spune  că „Eroizarea liderilor nazismului şi fascismului, afirmaţiile directe ale liderilor şi reprezentanţilor acestor partide (din Alianţa pentru Integrare Europeană - n.r.) cu insulte la adresa  reprezentanţilor altor naţionalităţi, de la moldoveni până la  ruşi, de la evrei până la ţigani, politica informaţională provocatoare în mass media electronice - toate acestea constituie specificul politic deosebit şi nivelul de mentalitate al liderilor aşa-numitei Alianţe pentru integrare europeană".

Incidentul a provocat imediat şi reacţia oficialităţilor din Israel. Ministrul israelian de Externe, Avigdor Lieberman s-a declarat indignat de cele întâmplate la Chişinău.

Şi Ambasada SUA în Republica Moldova a condamnat incidentul de duminică. „Constituţia Republicii Moldova garantează egalitatea tuturor, fără discriminare pe motiv de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă sau religie. Statele Unite cred în aceste principii de egalitate şi toleranţă şi sprijină o Moldovă democratică, europeană unde drepturile cetăţenilor din toate grupurile etnice şi religiile sunt asigurate", se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei SUA.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a cerut Procuraturii Generale să investigheze cazul şi a subliniat că vinovaţii trebuie pedepsiţi. Alexandru Tănase a mai spus  că Ministerul Justiţiei va investiga activitatea Asociaţiei „Fericita Maică Matrona", din care face parte preotul Anatolie Cibric şi alte persoane care au participat la demontarea menorei. Dacă se va dovedi că această asociaţie este implicată în acţiuni antisemite, ea va fi desfiinţată, a mai spus Alexandru Tănase.

El a subliniat că la asemenea situaţii s-a ajuns, deoarece „în ultimii ani, Biserica a fost manipulată politic de către comunişti".

Procuratura Municipală Chişinău a decis, marţi să nu îi deschidă, deocamdată, dosar penal preotului Anatolie Cibric, organizatorul protestului de duminică, ci să se limiteze la sancţiuni administrative.

Astfel, el ar putea fi amendat cu 600 lei pentru încălcarea articolului 54 (5), din Codul contravenţiilor administrative  pentru ofensă adusă sentimentelor religioase şi pentru profanarea obiectelor venerate.

Deciziile au fost luate într-o şedinţă comună a procurorilor şi poliţiştilor, la care au participat şi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti. Aceştia nu cer deschiderea unui dosar penal, dar vor ca autorităţile să ia măsuri, încât astfel de incidente să nu se mai repete.

Comunitatea evreiască anunţase încă de luni că nu va depune plângere împotriva persoanelor care au doborât menora, dar aşteaptă o reacţie oficială din partea Mitropoliei Moldovei (Patriarhia Rusă), în cadrul căreia activează protoiereul Anatol Cibric.

„Mitropolia trebuie sa constate dacă acţiunile protoiereului Anatol Cibric sunt compatibile cu statutul său de preot. Dacă vor considera necesar, autorităţile se vor autosesiza şi vor iniţia o anchetă penală", declarase, luni, la o conferinţă de presă co-preşedintele Congresului evreiesc din Moldova, Aleksandr Bilinkis.

O reacţie a Mitropoliei Moldovei întârzie însă, deoarece întâistătătorul ei, Mitropolitul Vladimir, este plecat în Ucraina la înmormântarea mamei sale. Dar secretarul de presă al Mitropoliei, preotul Octavian Moşin, a declarat chiar în ziua incidentului că acţiunile grupului condus de protoiereul Anatol Cibric nu au fost coordonate cu Mitropolia Moldovei. „Am aflat abia acum. În general orice acţiune trebuie să fie în duhul păcii şi dragostei creştine. Vom analiza problema şi ne vom pronunţa mai târziu", a spus el.

Deşi nu există încă o reacţie oficială a Mitropoliei, unii preoţi din cadrul ei au condamnat acţiunea condusă de protoiereul Anatol Cibric. Iată ce declara, duminică seara, la postul de radio Vocea Basarabiei preotul Vasile Ciobanu, fost consilier mitropolitan: „ Nimeni dintre creştini nu a învăţat de la Hristos să meargă în forţă şi să dărâme cu bâtele, ci numai să folosească puterea cuvântului şi exemplul propriu. Manifestările fundamentalismului sunt nocive pentru Biserica Ortodoxă. Nu poţi demonstra cu pumnul adevărul lui Hristos. Nici Sfinţii Apostoli, nici Sfinţii Părinţi nu ne-au învăţat aşa ceva", a subliniat preotul Vasile Ciobanu.

El a precizat totodată că sfeşnicul cu şapte braţe, aproape identic cu menora, este folosit şi în altarele bisericilor ortodoxe „ca o prezenţă a Vechiului Testament în opera mântuirii neamului omenesc".     

În acelaşi timp, Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române,  a difuzat marţi, 15 decembrie, o declaraţie în care „dezaprobă manifestările antisemite şi xenofobe ale grupului de creştini din grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt", la 13 decembrie"

Conform declaraţiei, „un asemenea comportament extremist al unor creştini, care s-au numit ortodocşi, aduce un prejudiciu enorm imaginii Bisericii Ortodoxe".

„Manifestările violente vin în contradicţie cu legea morală şi cu voia lui Dumnezeu, iar faptul că ne aflăm în Postul Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos presupune o perioadă de pocăinţă, iertare şi fapte bune, care îi îndeamnă pe credincioşi să dea dovadă de reţinere şi respect faţă de alte confesiuni religioase", se spune în declaraţie.

Unele publicaţii de limbă română de la Chişinău consideră că incidentul din 13 decembrie ar avea legătură directă cu ultimele evoluţii politice din Republica Moldova. Publicistul Constantin Tănase afirmă în numărul de marţi al ziarului Timpul că „există mai multe temeiuri să afirmăm că provocarea de duminică este o acţiune bine gândită şi orientată spre discreditarea noii puteri democratice de la Chişinău".

„Este cunoscută reacţia sensibilă a lumii occidentale faţă de orice manifestare de intoleranţă religioasă, xenofobie, ură rasială şi îndeosebi faţă de manifestările de antisemitism. Iată de ce unul din scopurile acestei provocări antisemite a fost de a compromite recentul turneu european al premierului Vlad Filat, care s-a desfăşurat cu succes. Alt scop a fost de a incita spiritele credincioşilor ortodocşi de stil vechi din Republica Moldova în legătură cu decizia Guvernului de a declara ziua Crăciunului, pe stil nou, zi de odihnă. Asemenea manifestări convin numai comuniştilor, care acum pot declara cu mândrie că, în timpul mandatului lor, nu au existat asemenea manifestări xenofobe, de unde ar trebui să se deducă un lucru simplu: actuala putere nu controlează situaţia, prin urmare, decizia lor de a provoca alegeri parlamentare anticipate este în folosul ţării", scrie Constantin Tănase.

Faptul că incidentul de duminică ar putea avea valenţe politice pare să-l confirme şi declaraţiile  preotului Anatol Cibric pentru un postul Jurnal TV. „Să-şi ia grija toţi - comisarii, poliţiştii, procurorii, guvernanţii, pentru că noi apărăm credinţa noastră strămoşească. Iar dacă ei vor da parte dreaptă iudeilor aici în ţară, păi sunt jidoviţi şi asta le-o spunem direct şi poporul lasă să audă pe cine a ales!", afirma protoiereul.

Un detaliu inedit care a scăpat în mare parte opiniei publice de la Chişinău în legătură cu incidentul de duminică este tricolorul negru - galben - alb pe care-l purtau participanţii la acţiune. Pe lângă cruci, icoane ortodoxe, steaguri bisericeşti, drapele ale Republicii Moldova, ei purtau şi un drapel cu trei dungi orizontale - neagră, galbenă şi albă. Acesta, este de fapt steagul casei imperiale Romanov din Rusia, folosit la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX mai ales de susţinătorii monarhiei. În prezent acest drapel, este folosit în Rusia de partidele naţionaliste şi de extremă dreaptă.

Nu este pentru prima dată când preotul Anatol Cibric şi susţinătorii său sunt implicaţi în acţiuni scandaloase. În 2007, bunăoară, ei au aruncat cu ouă în redacţia ziarului Timpul pe motiv că în paginile sale ar fi fost publicat un articol „cu caracter de blasfemie". Tot ei sunt cunoscuţi pentru acţiunile de protest pe care le-au organizat faţă de introducerea noilor acte de identitate care conţin cod de bare şi codul personal al cetăţeanului pe care ei le consideră elemente satanice.

Cibric a fost printre semnatarii unei scrisori adresate preşedintelui de atunci Vladimir Voronin care este rugat să schimbe data serbării Zilei Independenţei Republicii Moldova - 27 august, pe motiv că această zi coincide cu ziua Prohodului Maicii Domnului. În scrisoare se afirma că, în fiecare an, pe 27 august, „cu bună ştiinţă, oamenii - mireni, dar şi clerul - sunt impuşi să abandoneze Prohodul Maicii Domnului pentru a se înscrie în manifestările de rigoare, astfel îndepărtându-se de ceea ce are mai de preţ neamul nostru".

Se pare că protoiereul Anatol Cibric face parte din simpatizanţii fostului episcop de Ciukotka (Rusia) Diomid, care în iunie 2008 a fost depus din rang de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse.  Acest fost episcop devenise cunoscut pentru poziţia sa ultraconservatoare şi pentru acuzaţiile de modernism aduse conducerii Bisericii Ruse. În 2007, când Diomid intrase în conflict deschis cu conducerea Patriarhiei Moscovei, preotul Anatol Cibric publicase pe internet mai multe scrisori în care îi lua apărarea acestuia şi aducea critici la adresa unor ierarhi din Biserica Ortodoxă Rusă, inclusiv a fostului Patriarh Aleksii al II-lea.