CHIŞINĂU (Imedia) - Producţia agricolă a Republicii Moldova a scăzut cu 9.9%, în 2009 faţă de anul precedent, ca urmare a reducerii dramatice a producţiei vegetale (- 17.4%), anunţă Biroul Naţional de Statistică (BNS). Pe de altă parte, notează BNS, producţia animalieră a crescut cu 11,8% faţă de anul 2008.
Seceta de la mijlocul anului trecut a compromis recolta de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, afirmă producătorii agricoli. Astfel în anul 2009 producţia de grâu a fost cu 42.9% mai mică decât în anul precedent, recolta de porumb pentru boabe a scăzut cu 23,6%, sfeclă de zahăr cu 65,1%, iar floarea soarelui cu 23,7%.
În consecinţă a avut de suferit întregul sector agricol în condiţiile în care producţia vegetală reprezintă 68% din totalul producţiei agricole.
Statisticienii constată că descreşterea producţiei vegetale în anul 2009 faţă de anul 2008 „a fost generată atât de micşorarea suprafeţelor însămânţate, cât şi de scăderea recoltei principalelor culturi agricole. Astfel, producţia medie la un hectar a sfeclei de zahăr a scăzut cu 63,2%, orzului - cu 38,4%, grâului - cu 33,3%, floarea soarelui - cu 23,3%, porumbului - cu 17,7%, fructelor şi pomuşoarelor - cu 11,8%, legumelor - cu 8,9%".
Comentarii:
Alexandru Slusari: Ţăranul a avut de suferit dublu, de la căderea producţiei şi a pieţei
Vicepreşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect" Alexandru Slusari a declarat că ţăranul a avut de suferit dublu în anul 2009, de la căderea producţiei şi de la căderea pieţei.
El spune că „producţia de cereale şi culturi tehnice, ca floarea soarelui, porumb şi în deosebi sfecla de zahăr a fost compromisă de secetă".
Dl Slusari apreciază drept „dramatică căderea producţiei de sfeclă de zahăr, încât s-a ajuns să importăm acum zahăr".
Au scăzut şi veniturile agricultorilor ca urmare a scăderii preţurilor la produsele agricole pe fondul crizei mondiale, mai spune vicepreşedintele Uniunii care reuneşte producătorii agricoli din Republica Moldova. „În anul 2008 preţurile au scăzut considerabil şi această tendinţă s-a menţinut şi în 2009".
„Vreau să atrag atenţia la alte cifre, destul de interesante. Biroul Naţional de Statistică constată că în anul trecut 29% din volumul producţiei globale agricole au revenit întreprinderilor agricole, 22% - gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), 49% - gospodăriilor populaţiei, cifre ce contestă speculaţiile potrivit cărora gospodăriile ţărăneşti ar fi principalii producători din agricultură. Datele statistice denotă altceva", mai spune Alexandru Slusari.
Referindu-se la anul agricol 2010, vicepreşedintele „Uniagroprotect" susţine că există „condiţii climaterice foarte favorabile". El mai spune că „în ceea ce priveşte politicile, aici sunt în incertitudine, totul va depinde cum va acţiona administraţia publică centrală"..
Viorel Chivriga: Randamentele din sectorul agrar de la noi sunt net inferioare celor înregistrate în ţările cu agricultură performantă
Analistul economic Viorel Chivriga subliniază că „anterior, experţii de la IDIS „Viitorul", remarcau în publicaţia trimestrială „Monitorul Economic" că, în a doua jumătate a anului 2009, în agricultură au fost înregistrate unele derapaje de la poziţiile conturate în prima parte a anului. După o creştere modestă a producţiilor agricole de 3,7% şi 2,6% în trimestrul I şi primul semestru, apreciate drept efemere, după primele nouă luni ale anului deja a fost înregistrată o descreştere de 10,2%".
„Rezultatele slabe din agricultură" sunt o urmare a efectelor secetei din anul trecut, dar şi a altor factori, ca neadaptarea structurii culturilor agricole la cerinţele pieţei, ponderea mare a agriculturii de subzistentă, randamentele şi producţiile net inferioare celor înregistrate în ţările cu agricultură performantă", a mai spus expertul. Se resimte şi „decapitalizarea agriculturii şi ineficienţa politicilor agricole, promovate de stat, care sunt confuze, slabe şi aservite unor interese de grup".
Dl Chivriga mai spune că în anul trecut „nu s-a reuşit şi estomparea principalelor provocări pentru agricultură: accesul anevoios pe pieţele de desfacere pentru produsele agricole, preţurile de achiziţie neavantajoase pentru unele produse agricole, în special pentru cereale, struguri şi lapte". Au crescut restanţele la distribuirea subvenţiilor din fondurile pentru subvenţionarea producătorilor agricoli şi de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole, restanţele întreprinderilor de procesare faţă de furnizorii de materie primă.
„Experţii IDIS „Viitorul" prognozează o creştere cu 7% a producţiei agricole în anul 2010", a mai spus Viorel Chivriga, care este considerat drept un apreciat expert în domeniu. Însă, subliniază el, „principalele provocări pentru agricultură în 2010 vor rămâne acelaşi ca şi în anul 2009: prevalarea populismului în aplicarea politicilor agricole; lipsa de coerenţă în acţiunile structurilor statale în spaţiul rural; accesul anevoios pe pieţele de desfacere pentru produsele agricole; preţurile de achiziţie neavantajoase pentru unele produse agricole, în special pentru cereale, struguri şi lapte".
Valeriu Prohniţchi: Agricultura 2009 - o recesiune catastrofală?
„Unii jurnalişti şi economişti s-au grăbit să interpreteze cifrele respective ca pe o recesiune catastrofală a sectorului agricol", constată directorul Centrului Analitic Independent Expert Grup, Valeriu Prohniţchi, într-o expres-analiză făcută publică după ce BNSa anunţat datele privind producţia agricolă în 2009.
El spune că „de fapt, o analiză mai atentă arată că nu s-a produs nimic ieşit din comun în agricultura anului 2009. Scăderile puternice din ultimul an vin după o recoltă anormal de bună în anul 2008 şi care, la rândul său, a urmat unei recolte anormal de scăzute în anul 2007". „Cât despre sectorul animalier, acesta şi-a revenit după seceta din anul 2007 abia către jumătatea anului 2009. Astfel, scăderea înregistrată de 9,9% a producţiei agricole totale în 2009 se înscrie sută la sută în tendinţa pe termen lung a evoluţiei sectorului agricol".
„Evident, nu vorbim despre o tendinţă sănătoasă, ci mai degrabă de o oscilare a sectorului agricol moldovenesc în jurul unor indicatori de productivitate foarte scăzuţi, care nici pe departe nu sunt caracteristici unor ţări care dispun de resurse climaterice şi pedologice atât de bogate ca cele ale Moldovei. Din contra, performanţele agricole moldoveneşti sunt în mod constant mai scăzute chiar şi decât în ţările care au soluri şi climă mult mai puţin favorabile", concluzionează expertul.
Dosar:
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că agricultura moldovenească este foarte instabilă şi depinde foarte puternic de condiţiile meteorologice în situaţia în care agricultura este departe de a fi una performantă.
După anul 2000, agricultura a trecut printr-o perioadă de creştere puternică cum a fost în 2004 (+20,8%) şi 2008, când a fost înregistrat un salt record pentru ultimii 15 ani de 32.1%, dar a avut şi căderi considerabile, ca, de exemplu, în 2007 când a fost pe minus 23.1%, coborând la nivelul de 88.2% din valoarea înregistrată în anul 2000. În anul 2003 a fost înregistrată o scădere de 14.6% faţă de anul precedent. Un an sau doi cu rezultate înalte sunt succedate, de regulă, de un an prost. În anul 2007 Republica Moldova a fost afectată de cea mai dură secetă din ultimii 50 de ani.
În anul 2009, ca şi în anii precedenţi, întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de rapiţă - 91%, sfeclă de zahăr - 88%, tutun - 87%, soia - 69%, cereale şi leguminoase pentru boabe (exclusiv porumb) şi floarea soarelui - cu câte 67%.
Totodată, 89% din volumul total de cartofi, 90% - de porumb pentru boabe, 85% - de legume, 80% - de struguri, 97% - de lapte, 75 % - de carne, 61% - de ouă au fost produse de gospodăriile populaţiei şi cele ţărăneşti (de fermier).
