CHIŞINĂU (Imedia) - Republica Moldova, deopotrivă cu alte opt state (Belarus, Italia, Rwanda, Cambodgia, Sierra Leone, Lituania, Sao Tome şi Principe şi Iordania) a fost evaluată ca ţară cu „risc extrem" de vulnerabilitate faţă de securitatea energetică pe termen scurt, potrivit indicelui "The Energy Security Risk Index", evaluat de Maplecroft,  firmă specializată în informaţii a riscurilor corporative.

La evaluarea indicelui, Maplecroft a luat în calcul cantitatea, diversitatea şi dependenţa de importurile de combustibili fosili, plus importurile de energie electrică, precum şi siguranţa importurilor în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la conflict, stabilitatea regimului şi a mediului de afaceri din ţara sursă.

În top au fost incluse 212 ţări din lume.

Comentarii:

Ion Comendant: Cel puţin 98% din consumul intern de resurse energetice este acoperit din import

„Securitatea energetică presupune alimentarea fiabilă cu energie şi combustibil a ţării pe durată scurtă şi lungă la preţuri suportabile pentru economie şi cu respectarea exigenţelor faţă de mediul înconjurător. Din acest punct de vedere, securitatea energetică a Republicii Moldova este departe de a corespunde necesităţilor unui stat independent", spune Ion Comendant, doctor în ştiinţe tehnice şi expert în energetică.

El adaugă că „în Republica Moldova se atestă o anumită diversificare doar a furnizorilor de produse petroliere, mai ales după construcţia terminalului de la Giurgiuleşti, dar mult mai puţin a celor de gaze naturale şi energie electrică".

„Cel puţin 98% din resursele energetice se importă, dintre care 70% din energia electrică necesară, iar ponderea gazelor naturale de import în balanţa energetică a ţării este 50% şi continuă să crească", mai spune dl Comendant.

El afirmă că „importurile de energie electrică şi gaze naturale vin din Est, traversând Transnistria, iar legăturile energetice cu Vestul sunt insuficiente pentru a acoperi cererea de energie electrică în cazul în care ar fi stopate livrările din Est".

Ion Preaşca: Alternativă viabilă Gazprom-ului nu va exista mai degrabă de anul 2015, dacă nu chiar în anul 2020

„Autorii indicelui au dreptate atunci când includ Republica Moldova în categoria statelor cu risc extrem de vulnerabilitate a securităţii energetice", este de părere expertul în energetică Ion Preaşca.

El subliniază că „Republica Moldova depinde în proporţie de 99% de livrările de gaze de la Gazprom, iar o alternativă viabilă acestora nu va exista mai degrabă de anul 2015, dacă nu chiar în anul 2020".

Pentru Republica Moldova cea mai reală cale de diversificare a asigurării cu resurse energetice, dar şi a concurenţei pe piaţă este integrarea în sistemele energetice mari, mai spune Ion Preaşca.

Potrivit expertului, „ţinând cont de faptul că prezenţa noastră în structurile CSI, inclusiv cele energetice, în trecutul nu prea îndepărtat nu a permis evitarea unor crize energetice şi a unor şantaje de utilizate a armei energetice, putem trage concluzia cea mai rezonabilă cale este integrarea în structurile  UE". 

Dosar:

Autorii Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2020, adoptată în anul 2007, constatau că principalele probleme cu care se confruntă sistemul energetic al Republicii Moldova "sunt lipsa de resurse energetice proprii (97% din necesarul de energie al ţării este importat), dependenţa excesivă de gazele naturale importate de la un singur furnizor, nivelul redus de utilizare a surselor regenerabile de energie, insuficienţa capacităţilor de generare a energiei electrice adecvate amplasate pe malul drept al râului Nistru". Aproximativ 70% din energia electrică era importată până nu demult din Ucraina, iar în prezent de la centrala Cuciurgan din regiunea transnistreană.

Republica Moldova are cinci reţele electrice de distribuţie, trei dintre care au fost cumpărate, în anul 2000, de compania spaniolă Union Fenosa.

În ultimii zece ani, au fost anunţate cel puţin cinci proiecte de construcţie a centralelor electrice, însă construcţia acestora nu a  mai început. Acum două săptămâni, compania moldo-româno-britanică MoldIteraEnergy SRL şi-a făcut publică intenţia de a începe construcţia unei centrale electrice cu o capacitate de 450 MW în satul Burlăceni, raionul Cahul, lucrările de construcţie a căreia ar urma să fie finalizate în trei ani. În februarie 2009, compania cehă J&T anunţa că este gata să construiască o megacentrală electrică de 400 MW pe bază de cărbune în zona liberă de la Ungheni. Experţii în domeniu susţin că realizarea celor două proiecte este vitală pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova şi pentru a elimina dependenţa de Centrala de la Cuciurgan, controlată de Tiraspol.

Gazul în Republica Moldova este importat sută la sută din Federaţia Rusă. Sistemul de gaze moldovenesc se află în proprietatea Societăţii pe acţiuni moldo-ruse Moldovagaz, în care 50 % din patrimoniu aparţine concernului rus Gazprom, 36,6 % - Republicii Moldova şi 13,4 % - Comitetului de Administrare a proprietăţii din regiunea transnistreană. Totodată, după anul 2000 au fost construite reţele de gaze de diferite presiuni cu o lungime de peste 8000 kilometri în valoare de circ. 100 mil. dolari USD, cu sprijinul financiar al statului. Aceste reţele se află în proprietatea statului.