CHIŞINĂU (Imedia) - Şedinţele comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse de colaborare economică au fost reluate la sfârşitul săptămânii trecute la Chişinău, după o pauză de doi ani, generată de incertitudinile legate inclusiv de alegerile parlamentare din Republica Moldova şi criza politică ce a urmat.

Ultima şedinţă a comisiei, a zecea la număr, a avut loc în noiembrie 2008 la Moscova.

Agenda reuniunii a inclus cele mai importante aspecte ale colaborării comercial-economice, legate de export, cât şi de complexul termoenergetic, industrie, transport, migraţia de muncă şi sfera umanitară.

Deşi mai mulţi analişti au afirmat că după schimbarea puterii la Chişinău, Republica Moldova nu va mai fi orientată spre Moscova, autorităţile moldovene s-au dovedit a fi mai pragmatice şi au ales să desfăşoare prima şedinţă cu principalul său partener comercial.

După 11 luni 2009, Federaţia Rusă era cea mai mare piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti şi ocupa poziţia a doua printre ţările din care Moldova importă mărfuri şi servicii.

Biroul Naţional de Statistică a anunţat că în unsprezece luni exporturile au constituit 259.6 milioane de dolari, în scădere cu 11.2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, iar importurile din Rusia s-au cifrat la 313.4 mil. USD, în scădere 45.8%.

Criza a afectat comerţul exterior între cele două ţări. Dar, în pofida recesiunii, ponderea Federaţiei Ruse în exporturile Moldovei a crescut de la 19.9% în unsprezece luni 2008 la 22.4% în 2009, în timp ce cota la importuri s-a redus de la 12.9% la 10.7%.

Subiectul nevralgic al discuţiilor au fost exporturile de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă. În martie 2006 Moscova a impus embargo Chişinăului şi a interzis în totalitate importul de băuturi alcoolice. Exporturile au fost reluate la sfârşitul anului 2007, dar nici până în prezent nu au fost soluţionate toate problemele, iar multe din companii nu au acces la piaţa rusă.

Este poate cea mai discutată chestiune economică în ultimii ani. „Moldova a redevenit al treilea stat în topul celor mai mari livratori de producţie vinicolă pe piaţa din Federaţia Rusă, dar există premise ca în 2010 să avansăm şi mai mult în acest top", a declarat după şedinţa comisiei vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei şi Comerţului.

Şi copreşedintele Comisiei interguvernamentale mixte moldo-ruse din partea Rusiei, Andrei Fursenko, s-a declarat încrezător că toate barierele vor fi scoase. El chiar a spus, cu referire şi la alte chestiuni legate de comerţ şi colaborarea economică, că membrii comisiei se vor convoca ori de câte ori va fi nevoie.

Producătorii de vinuri însă sunt mai sceptici. „Şi în trecut s-au făcut multe promisiuni, dar de la vorbă până la faptă lucrurile s-au mişcat foarte încet", spune ei.

Este adevărat că până în luna octombrie 2009 au existat şi unele restricţii din partea autorităţilor moldovene, lucru de care a vorbit ministru Lazăr. Este vorba de interzicerea exporturilor de vinuri în vrac, restricţie anulată în luna octombrie. Excluderea acestei bariere a dus la „o îmbunătăţire sensibilă a exporturilor de vinuri în vrac".

De câteva luni se vorbeşte de „deschiderea" unor puncte vamale pentru produsele vinicole moldoveneşti, însă în cadrul şedinţei s-a anunţat că exportatorii vor avea verde prin aceste puncte abia în luna mai 2010.

„Am decis, împreună, să nu mai impunem bariere suplimentare pentru agenţii economici din ambele ţări, ci, din contra, să le reducem. Vom veni cu propuneri pentru ca ei să-şi poată realiza producţia prin intermediul proiectelor de investiţie", a declarat ministrul Lazăr.

Surprinzătoare pare a fi declaraţia lui Andrei Fursenko după şedinţa comisiei, care a afirmat că chestiunea cu privire la creditul rus de 150 mil. USD pentru Republica Moldova încă se mai discută. Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, dar şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, declarase anterior că sprijinul financiar rusesc era actual la sfârşitul anului 2009, când Republica Moldova se afla într-o situaţie financiară dificilă. După ce FMI a aprobat o asistenţă financiară de 574 mil. USD, iar alţi donatori şi creditori au anunţat despre eventuale finanţări, se părea că nu mai există interes pentru împrumutul rusesc.

„Federaţia Rusă consideră că aceşti bani trebuie să fie acordaţi în baza unor proiecte de infrastructură importante, care ar putea diversifica economia Moldovei şi i-ar putea acorda mai multă independenţă faţă de conjunctura economică externă, să-i acorde mai multă stabilitate", a spus oficialul rus.

Şi ministrul Valeriu Lazăr s-a arătat optimist în ceea ce priveşte creditul, dar a spus că Federaţia Rusă, ca un donator important pentru Moldova, nu are cum să nu ţină cont de împrumutul aprobat de FMI, care este dovada credibilităţii Republicii Moldova în ceea ce priveşte gestionarea împrumuturilor.

La sfârşitul săptămânii trecute la Chişinău s-a aflat şi vicepreşedintele Consiliului de administraţie al concernului rus Gazprom, Valeri Golubev, pentru a discuta inclusiv problema datoriilor pentru consumul de gaze, în special a regiunii transnistrene care se ridică la 2 miliarde de dolari, în timp ce Chişinăul datorează 300 mil. USD. Ceea ce a propus oficialul de la Gazprom este de a găsi soluţii „sub aspect juridic şi economic", s-a arătat într-un comunicat de presă de la întâlnirea lui Golubev cu prim-ministrul Vlad Filat, fără a se oferi alte detalii.

Andrei Fursenko, preşedintele comisiei moldo-ruse de colaborare economică, a declarat însă că Rusia este dispusă să reeşaloneze datoriile MoldovaGaz faţă de Gazprom. Iar ministrul Valeriu Lazăr a declarat că MoldovaGaz şi Gazprom vor prezenta un plan concret de restructurare până în luna aprilie.

Nu este prima restructurare de acest fel a datoriilor MoldovaGaz. Anterior Moscova a acceptat anularea unor penalităţi pentru restanţele companiei, dar şi amânarea datoriilor. În perioada de iarnă, când consumul de gaze este mult mai mare decât în alte perioade ale anului, aproximativ 75-80% din importurile din Rusia în Moldova o constituie „gazul de sondă şi alte hidrocarburi gazoase". Cota acestuia în total importuri în perioada primăvară-toamnă scade până la 30%, iar printre mărfurile de import se numără uleiurile de petrol.

Pare a fi semnificativă şi declaraţia oficialului rus care a spus că la nici o etapă de discuţii „nu a simţit că este o atitudine neprietenească, dar am simţit o atitudine pozitivă". O declaraţie cu adevărat semnificativă, după ce opoziţia a acuzat autorităţile de poziţie antirusească.