CHIŞINĂU (Imedia) - Trimestrul patru 2009 a adus primele semne de revenire a economiei moldoveneşti, după ce a atins punctul minim în trimestrul trei. Dar  optimismul trebuie să fie moderat, deoarece suntem departe de a avea nişte tendinţe foarte certe, constată Ministerul Economiei şi Comerţului. 

Pe de altă parte, experţii anticipează o revenire dificilă a creşterii economice şi declară că fără investiţii Moldova va reveni cu greu la nivelul producţiei dinaintea crizei. 

Potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului, în unele sectoare s-a produs o încetinire a ritmului de scădere, iar în altele o creştere neesenţială, Astfel, dacă în trimestrul doi s-a înregistrat o scădere a Produsului Intern Brut cu 8,6% faţă de perioada similară a anului 2008, apoi în trimestrul trei economia s-a contractat cu 7,5%, iar pentru ultimul trimestru este anticipată o scădere cu 5-6%.

În industrie, ritmurile lunare de descreştere s-au redus de la 30% în aprilie la 16% în noiembrie-decembrie. Exporturile au scăzut cu 31% în aprilie 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, iar în luna noiembrie 2009 au înregistrat o creştere de 12% în comparaţie cu noiembrie 2008. Şi viteza de cădere a importurilor s-a temperat considerabil, de la minus 48%, cel mai mare declin în 2009, în august,  la minus 16% în noiembrie.

Comentarii:

Valeriu Lazăr: Criza a însemnat crahul modelului vechi de creştere 

 „Cădem mai încet, dar suntem departe de a avea nişte tendinţe foarte certe  de revenire a economiei", a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei şi Comerţului, în cadrul unei „mese rotunde", organizate de minister.

 Republica Moldova este o ţară cu un grad înalt de vulnerabilitate la şocuri, a mai spus ministrul, care s-a referit în context la embargoul  impus de Federaţia Rusă la exportul vinurilor moldoveneşti în 2006, seceta din 2007 şi criza mondială ce afectat economia moldovenească în 2008 şi 2009.

Potrivit dlui Lazăr, este momentul să fie schimbată „paradigma dezvoltării", care în ultimii ani s-a ţinut pe intrările valutare din munca rezidenţilor şi transferurilor nerezidenţilor Republicii Moldova de peste hotare. „Criza a reliefat crahul modelului anterior de creştere economică", a menţionat ministrul. Potrivit acestuia, „modelul bazat pe exporturi ar trebuie să fie luat în calcul, însă întrebarea privind schimbarea paradigmei rămâne deschisă".

Ministrul Economiei a mai declarat că în 2009 s-a produs o stagnare a investiţiilor străine directe, însă dacă în trimestrul întâi şi doi se observa o anumită pasivitate a investitorilor străini, apoi la sfârşit de an exista un interes. „Dar numai interes, nu şi apetit pentru investire", a spus dl Lazăr.

Valeriu Prohniţchi: Ceea ce îngrijorează foarte mult este scăderea dramatică a investiţiilor

Economistul Valeriu Prohniţchi spune că „în trimestrul patru 2009 şi începutul trimestrului întâi 2010 economia s-a stabilizat, dar unde se va îndrepta nu putem spune".

El apreciază drept „o evoluţie pozitivă creşterea stocurilor în trimestrul trei şi, probabil, în trimestrul patru. Această creştere o apreciem drept anticipări pozitive ale comercianţilor şi producătorilor, este un indicator care ne spune că lucrurile probabil s-ar putea corecta".

„Ceea ce îngrijorează foarte mult este scăderea dramatică a investiţiilor, inclusiv a investiţiilor străine", declară expertul. El adaugă că Centrul analitic pe care îl reprezintă a făcut o analiză comparativă regională din care reiese că „în Republica Moldova investiţiile au scăzut cel mai mult", poate cu excepţia Ucrainei. „Schimbarea modelului de creştere a economiei înseamnă de fapt stimularea investiţiilor. Aceste lucru trebuie de făcut cu toate instrumentele de politică posibile", estimează Valeriu Prohniţchi.

„Încă o tendinţă negativă, - spune economistul Prohniţchi,-  este că industria moldovenească a scăzut cel mai puternică în comparaţie regională, cu excepţia Ucrainei". „Această criză developează managementul prost la nivel de companie, inclusiv în sectorul public".

Expertul mai menţionează că „ceea ce îngrijorează în mod deosebit este creşterea creditelor neperformante în sistemul bancar. Este bine că ponderea creditelor compromise este foarte mică, dar Banca Naţională ar trebui foarte atent să monitorizeze şi cred că face acest lucru la nivelul fiecărei bănci în parte". „Până nu demult sursa principală de finanţare a investiţiilor au fost mijloacele proprii ale întreprinderilor. Acum întreprinderile nu vor avea mijloace să finanţeze investiţiile, deci băncile sunt acelea de la care se aşteaptă să finanţeze investiţiile. Cu o marjă atât de mare a dobânzii în sectorul bancar este foarte mică înclinaţia producătorilor de a lua credite".

Elena Gorelova: Guvernul ar trebui să aibă o altă abordare a investiţiilor

 „Cu părere de rău, economia moldovenească în toţi cei douăzeci de ani de după declararea independenţei, se ţine pe agricultură şi industria de prelucrare", afirmă economistul Elena Gorelova. Ea spune că „de aici şi apar multe probleme: ba Federaţia Rusă interzice importul de vinuri moldoveneşti, ba e secetă...".

Cu o astfel de structură a economiei, Republica Moldova nu va realiza un salt, mai spune dna Gorelova.

Guvernul, în opinia domniei sale, demult ar fi trebuit  să se preocupe de diversificarea economiei. „Uitaţi-vă la structura investiţiilor străine  care vin în ţara noastră. Ele reprezintă, în fond, mijloacele investite de companiile-mamă în companiile-deschise în Moldova, în special sectorul bancar sau comerţ şi, într-o măsură mai mică construcţii. Chiar dacă a existat un flux puternic de investiţii  în ultimii ani, ele nu au dus la restructurare a economiei". Expertul sugerează că Guvernul ar trebui să aibă o altă abordare a investiţiilor.

Elena Gorelova mai spune că ar trebui să fie revăzută politica de sprijinire şi stimulare a antreprenorialului. „Republica Moldova ar trebui să atragă mari companii cu renume, care ar putea contribui la reforma structurală a economiei". 

Tokhir Mirzoev: Există premise pentru stabilizare, dar aceasta nu înseamnă o revenire imediată pe creştere

 Statisticile de la sfârşit de an încurajează. Există premise pentru stabilizare, dar aceasta nu înseamnă o revenire imediată pe creştere, declară Tokhir Mirzoev, rezidentul FMI în Republica Moldova.

Referindu-se la creditare, el spune că o mare parte din credite au fost acordate anume ramurilor care se confruntă cu dificultăţi, aceeaşi piaţă imobiliară, centre comerciale etc., care acum nu pot să restituie creditele. Pe de altă parte, veniturile populaţiei s-au cam subţiat. De aici şi ratele dobânzii înalte. În următoarele luni ne putem aştepta la o însănătoşire a băncilor, după care se vor determina în ce vor investi, a mai spus Tokhir Mirzoev. 

„Menţinem prognoza de creştere de 1.5% a economiei Moldovei, dar aşteptăm datele pentru ianuarie pentru a vedea pe cât de durabile sunt tendinţele. Probabil, în februarie vom revedea prognoza", a mai spus rezidentul FMI în Moldova.