CHIŞINĂU (Imedia) - Salariul pe economie a continuat să se majoreze, în ciuda contextului economic nefavorabil, iar creşterea înregistrată în decembrie 2009 a fost de 10.7%, pe întreg anul fiind de 8.7%, faţă de 2008, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS).

Angajaţii din învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, transporturi şi comunicaţii au avut salarii mai mari decât în 2008, în timp ce în domenii precum agricultura, energia electrică şi termică gaze şi apă, industria extractivă, activităţi financiare salariile au scăzut în decembrie 2009 faţă de perioada similară a anului trecut. Salariile în învăţământ au fost în anul 2009 cu 28,0% mai mari decât în 2008, iar în domeniul sănătate şi asistenţă socială cu 20.1%.

„S-au redus salariile mai ales în domeniile afectate grav de criză, de aici şi o creştere cu doar 4,3%  (în 2009 faţă de 2008 - Imedia)  a retribuţiei în sectorul real, pe fondul creşterii cu mult mai mare, respectiv 22,8%, a remunerării în instituţiile finanţate de la buget", au declarat mai mulţi experţi. Ei adaugă că majorările în sfera bugetară s-au făcut în perioada pre-electorală ce a dus la o majorare bruscă a cheltuielilor şi a deficitului bugetar.

„Înainte de alegerile din luna aprilie s-au majorat cu peste 13% cheltuielile bugetare curente, din cauza angajamentelor de majorare substanţială a salariilor şi pensiilor, cu mult peste resursele disponibile la buget", se constată în Memorandumul cu privire la Politicile Economice şi Financiare (încheiat între guvern şi FMI). Noua guvernare a operat o nouă majorare cu 24%, dictată de promisiunile electorale ale fostei guvernări.

Potrivit BNS, salariul pe economie a atins o medie de 3322,3 lei (265 USD) în decembrie 2009. În sfera bugetară salariul a constituit în ultima lună a anului în medie 2944,4 lei, iar în sectorul real  3549,6 lei.

Comentarii:

Ana Popa: Această creştere spectaculoasă trebuie analizată foarte atent

„Această creştere spectaculoasă, aparent improprie pentru o perioadă de criză, trebuie analizată foarte atent şi pusă în corelaţie cu perioada preelectorală şi alţi factori neeconomici", estimează într-o expres-analiză Ana Popa, expert la Centrul Independent Analitic „Expert Grup".  Ea adaugă că „se observă că salariile au crescut disproporţionat pe diferite sectoare. Creşterea a fost determinată, în cea mai mare parte, de sporurile salariale în învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi administraţie publică".

„Potrivit acesteia, „creşterea spectaculoasă a salariilor în sectorul învăţământului se datorează creşterii în două runde a salariilor cadrelor didactice: prima dată în ianuarie 2009, odată cu creşterea salariilor în sectorul bugetar, şi a doua oară în septembrie, după negocierile Guvernului cu FMI".

Ana Popa menţionează că „datele statistice privind salariile relevă clar că impactul crizei asupra unor sectoare economice încă persistă, iar în unele cazuri acesta chiar s-a agravat spre sfârşitul anului. Creşterea cumulată pe parcursul anului este în cea mai mare parte rezultatul majorării salariilor doar în unele sectoare ale economiei şi concediilor forţate sau neplătite ale unor angajaţi".

În opinia expertului, „aceasta se confirmă şi de unii indicatori ai pieţii muncii: în particular, rata sub-ocupării şi numărul persoanelor descurajate în totalul persoanelor inactive au crescut în trimestrul III, dar intuim că trendul negativ a continuat şi în trimestrul patru. Un alt indicator grăitor este că veniturile bugetare colectate din impozitarea salariilor au fost mult sub nivelul celor prognozate. Toate acestea confirmă că piaţa muncii în Moldova este în criză profundă, efectul real fiind însă camuflat de creşterile salariale adoptate prin decizii politice".

Dorin Vaculovschi: Ajustarea salariilor a dus la o creştere a şomajului

Dorin Vaculovschi, expert în piaţa muncii, declară că „majorarea salariilor în sfera bugetară este o consecinţă a politicii promovate de fostul guvern în perioada electorală care a promis să mărească plata muncii, astfel că noul guvern a fost nevoit să crească salariile profesorilor cu 24%".

Unele evoluţii pot fi explicate prin ajustarea salariilor în unele domenii la nivelul ţărilor vecine, mai spune dl Vaculovschi.

El adaugă că „ajustarea salariilor a dus însă la o diminuare a numărului populaţiei ocupate şi o creştere simţitoare a şomajului. Rata de ocupare a coborât până la 42,4% în trimestrul trei, iar şomajul a atins 6-7% la sfârşit de an".

Dosar:

Sectorul privat (în fond întreprinderile mici şi mijlocii) a fost cel mai afectat, ca urmare angajaţii din acest sector au fost cel mai prost plătiţi în anul 2009, când salariul a fost de 2232,8 lei în medie pe economie, după care urmează salariaţii din instituţiile publice cu o remunerare de 2744,9 lei, sub media pe economie de 2748,4 lei în anul trecut.

Cele mai mari salarii le-au avut angajaţii de la întreprinderile mixte (cu investiţii locale şi străine), respectiv 4132,1 lei şi de la întreprinderile străine (3991,3 lei).

Statisticile îi dau ca cel mai bine remuneraţi pe economie pe angajaţii de la întreprinderile din comunicaţii cu proprietate mixtă (cu investiţii locale şi străine), care au avut un salariu de peste 10 mii lei şi din companiile străine din construcţii cu o retribuţie de peste 8400 lei.

Statisticile oficiale operează cu media pe economie sau domeniu aparte, însă există companii care oferă managerilor salarii lunare de peste 1000-2000 euro pe lună.

Recent sindicatele, patronatul şi Guvernul au căzut de acord asupra stabilirii de la 1 februarie 2010 a unui salariu minim lunar în sectorul real de 1100 lei. Astfel salariaţilor de la întreprinderile, organizaţiile, instituţiile cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, li se garantează că vor primi lunar nu mai puţin de 6,51 lei pe oră la un program complet de lucru de 169 ore. În conformitate cu noua Lege a salarizării, patronii au dreptul de a calcula salariile angajaţilor fie conform unei reţele tarifare aprobate de Guvern, fie în baza propriilor sisteme de salarizare.

Într-un clasament realizat în ianuarie 2010 de către Federaţia Angajatorilor Europeni (FedEE) se arăta că salariul minim brut din Republica Moldova este cel mai scăzut din Europa, fiind de aproape 34 ori mai mic decât cel al angajaţilor din Luxembourg care ocupă prima poziţie..

Parlamentul a operat la sfârşitul anului 2009 modificări la Legea privind salarizarea în sistemul bugetar, ce prevăd amânarea până în 2012 a majorării cu 20% a salariilor funcţionarilor publici, militarilor, angajaţilor serviciului militar, serviciului de securitate şi organelor de ordine publică. A fost reeşalonată majorarea salariilor angajaţilor din învăţământ, pentru a implementa această majorare mai gradual în perioada 2009-2011. De asemenea, au fost amânate orice fel de majorări salariale planificate pentru 2010 până în 2012.  Aceste măsuri, potrivit guvernării, vor genera economii de 1,8 miliarde lei în 2010 (2.8 procente din PIB). Au fost îngheţate angajările în sectorul bugetar la 232,000 angajaţi şi redus fondul de salarizare planificat în bugetul pentru 2010 cu trei procente. În cazul în care nu ar fi fost întreprinse aceste măsuri fondul de salarizare ar fi atins o cota, apreciată de Guvern drept nepermisă, de 15.3% din PIB în 2010.