CHIŞINĂU (Imedia) - FMI aprobă o finanţare pentru Republica Moldova ce depăşeşte suma alocată în toată perioada  de după aderare a acesteia la Fond.

Consiliul executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat la 29 ianuarie o asistenţă financiară echivalentă cu 369.6 milioane de drepturi speciale de tragere (DST) (circa 574. mil. USD) pentru „susţinerea programului economic al ţării".

Suma aprobată pe o perioadă de trei ani este de aproape patru ori mai mare decât finanţarea maximă negociată până acum de Chişinău şi depăşeşte suma alocată de Fond în întreaga perioadă de după august 1992, când Republicii Moldova a devenit membră a FMI. În total au fost încheiate şase acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale Guvernului, suma alocată ridicându-se la 357 mil. DST din finanţarea aprobată de peste 450 mil. 

A cincea parte din această sumă nu a mai fost transferată Moldovei din cauza că nu au fost îndeplinite multe din angajamente asumate prin semnarea acordului cu FMI.

Fondul a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că oferă asistenţă pentru „susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice". 

„Din acest moment  pentru Republica Moldova este deschisă o cu totul  altă perspectivă", a declarat primul ministru Vlad Filat.

Acordul cu FMI „este cheia care deschide uşi pentru noi finanţări şi  negocieri cu creditorii şi donatorii externi",  estimează experţii, care adaugă că sprijinirea programului economic al ţării este „poate mai importantă decât asistenţa financiară propriu-zisă".

Această asistenţă însă contează foarte mult şi în plan financiar în condiţiile în care deficitul bugetului preconizat pentru 2010 se ridică la circa 4.1 miliarde de lei sau 7% din Produsul Intern Brut. La încheierea vizitei la Chişinău în octombrie 2009 a unei misiuni a FMI, care a negociat cu autorităţile moldovene noul acord, s-a declarat că jumătate din suma oferită va merge la acoperirea deficitului. Iar după aprobarea la 29 ianuarie a asistenţei financiare pentru anii 2010-2012 Fondul a anunţat că „programul va contribui la finanţarea adecvată a bugetului de stat". 

Alte 180 milioane de dolari SUA din banii FMI, alocaţi anterior, au fost utilizaţi la sfârşitul anului 2009 pentru finanţarea imediată a bugetului.

„Criza economică globală a dus la o deteriorare rapidă a economiei Moldovei în 2009. Reducerea cererii în ţările ce sunt parteneri comerciali a cauzat o scădere drastică a exporturilor şi remitenţelor; investiţiile străine directe şi alte afluxuri de capital de asemenea au scăzut dramatic. În consecinţă, cererea internă s-a prăbuşit, cauzând o contractare bruscă a PIB-ului şi presiuni deflaţioniste. Presiunile bugetar-fiscale au fost alimentate de majorările de cheltuieli în perioada pre-electorală", a declarat la încheierea şedinţei consiliului de directori executivi Takatoshi Kato, director adjunct al FMI,  şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei.

El a menţionat că „programul autorităţilor pentru 2010-12 are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi externe şi stimularea creşterii economice. Politica bugetar-fiscală prevede întoarcerea treptată la o situaţie durabilă până în 2012 sau şi mai devreme, dacă va fi posibil".

Reformele structurale vor sprijini relansarea, inclusiv printr-o flexibilitate mai mare într-o economia strâns reglementată. Programul de asemenea va majora cheltuielile pentru serviciile sociale esenţiale şi pentru reducerea sărăciei.

Republica Moldova obţine acces imediat la 60 milioane de DST (circa 93,2 milioane de dolari S.U.A, 62 milioane dintre care vor fi utilizate pentru acoperirea găurilor în buget)), iar tranşele următoare vor fi alocate la fiecare jumătate de an. Condiţia este ca autorităţile moldovene să-şi onoreze angajamentele asumate prin semnarea Memorandumului de politici economice şi financiare. Ministerul Finanţelor aşteaptă ca prima tranşă să ajungă până la 8 februarie.

Noul program urmează programul pe trei ani finanţat prin Mecanismul de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de Consiliul de Directori Executivi în luna mai a anului 2006, care a expirat în luna mai a anului 2009.

Opoziţia comunistă a acuzat Guvernul Filat că nu „a apărat ferm interesele ţării" în negocierile cu FMI şi a acceptat condiţii aspre, în deosebi majorarea tarifelor şi reducerea numărului de angajaţi bugetari. Guvernul a respins aceste acuzaţii, care s-au înteţit în ajunul şedinţei consiliului  directorilor executivi.  „Majorarea tarifelor a fost cauzată de creşterea preţului de import al gazelor naturale din Rusia cu 20% şi deprecierea cu 10% a leului în raport cu dolarul", spun experţii.

Probabil pentru a elimina orice dubii în ceea ce priveşte „severitatea condiţiilor", în comunicatul FMI se subliniază că „programul include prevederi privind suma minimă a cheltuielilor prioritare pentru asistenţa socială. Mai mult ca atât, cheltuielile pentru asistenţa socială vor fi majorate cu 36 la sută în anul 2010, în raport cu anul 2009, pentru a acorda susţinere familiilor vulnerabile".

Noul program pentru Republica Moldova a fost aprobat la numai câteva zile după ce la Washington a fost semnat un acord cu guvernul american privind o asistenţă nerambursabilă în sumă de 262 milioane de dolari, prin intermediul acordului de finanţare Compact, iar Banca Mondială a anunţat că va acorda în acest an Moldovei credite în sumă de 80 mil. USD. Sunt cele mai mari finanţări externe din toată istoria  Republicii Moldova. Pentru a monitoriza modul în care sunt utilizaţi aceşti bani, Guvernul va crea comisii naţionale în care vor fi invitaţi să participe şi reprezentanţii finanţatorilor, a declarat premierul Vlad Filat.

Alegerile parlamentare anticipate, însă, ar putea amâna alocarea unor tranşe de la FMI în perioada în care Guvernul nu va mai avea puteri depline, ci va fi unul temporar.

Cu începere din 1993, când a fost lansat primul program de finanţare, Republica Moldova a încheiat şase acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale Guvernului: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF), Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF), două acorduri Stand-by (SBA), Mecanismul de finanţare lărgită (EFF) şi două Mecanisme de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF).

 

Tipul acordului/ resurselor	Data aprobării	Data expirării sau anulării	Suma aprobată (milioane DST)	Suma transferată (milioane DST)
CCFF	01/15/93 & 12/19/94	--	25,7	25,7
STF*	09/16/93	09/15/94	45	45
Stand-by	12/17/93	03/16/95	51,75	51,75
Stand-by	03/22/95	03/21/96	58,5	32,4
EFF	05/20/96	05/19/00	135	87,5
PRGF	12/21/00	12/20/03	110,88	27,72
PRGF	05/05/06	05/04/09	110,88	88,00